
Analiză PwC: Decalajul salarial dintre femei şi bărbaţi, în România, este de 21,6% în favoarea bărbaţilor
08 Martie 2024
AgerpresÎn funcţie industriile în care lucrează, cele mai mari decalaje salariale în favoarea bărbaţilor sunt în sectoarele: Bancar, de 30,5%, Farmaceutic de 16,5%, Retail 15,27% şi Tehnologie, de 11,92% . O situaţie diferită este întâlnită în producţie şi BPO/SSC, unde rata este inversă de -7,02%, respectiv de -0,11%.
Decalajul salarial dintre femei şi bărbaţi continuă să fie ridicat în România, respectiv de 21,6% în favoarea bărbaţilor, relevă analiza "Equal Pay Gender", realizată de PwC România pe baza datelor colectate în cadrul sondajului Paywell.
Potrivit sursei citate, în 2023, decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor, iar faţă de ediţia anterioară a analizei, din 2022, se află, totuşi, în scădere cu 1,7 puncte procentuale.
În funcţie industriile în care lucrează, cele mai mari decalaje salariale în favoarea bărbaţilor sunt în sectoarele: Bancar, de 30,5%, Farmaceutic de 16,5%, Retail 15,27% şi Tehnologie, de 11,92% . O situaţie diferită este întâlnită în producţie şi BPO/SSC, unde rata este inversă de -7,02%, respectiv de -0,11%.
Potrivit sursei citate, în 2023, decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaţilor şi cel al femeilor, iar faţă de ediţia anterioară a analizei, din 2022, se află, totuşi, în scădere cu 1,7 puncte procentuale.
În funcţie industriile în care lucrează, cele mai mari decalaje salariale în favoarea bărbaţilor sunt în sectoarele: Bancar, de 30,5%, Farmaceutic de 16,5%, Retail 15,27% şi Tehnologie, de 11,92% . O situaţie diferită este întâlnită în producţie şi BPO/SSC, unde rata este inversă de -7,02%, respectiv de -0,11%.
Analiza de specialitate arată, totodată, că diferenţele cele mai mari, raportate la poziţiile pe care le ocupă, sunt pentru operatori, de 19,64%, iar cele mai mici la nivel de top management, de 6,09%.
În acelaşi timp, un alt raport PwC - Workforce Hopes and Fears 2023, constată că există un decalaj semnificativ între ponderea solicitărilor de creşteri salariale ale bărbaţilor şi ale femeilor, de 21 de puncte procentuale, respectiv de promovări, de opt puncte procentuale.
"Deşi s-au înregistrat progrese importante în perioada 2011-2022 în ceea ce priveşte reducerea inegalităţilor între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii la indicatori precum participarea femeilor la piaţa muncii sau şomajul, diferenţa medie de remunerare a crescut în această perioadă în statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) incluse în raportul PwC "Women in Work Index" 2024 (WiW Index). Acest lucru arată că, în ciuda unei participări mai mari, femeile rămân într-o poziţie considerabil mai slabă în ceea ce priveşte randamentul pe piaţa muncii în comparaţie cu bărbaţii. De la crearea indicelui în 2011, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi a fost unul dintre indicatorii cu cea mai lentă îmbunătăţire, reducându-se cu doar trei puncte procentuale între 2011 şi 2022 în cele 33 de state membre OCDE. Mai mult, în 2022 diferenţa a crescut la 13,5% de la 13,2% în 2021", notează specialiştii PwC România.
Astfel, WiW Index evidenţiază că, în ritmul actual, va fi nevoie de mai mult de o jumătate de secol pentru a reduce diferenţa medie de remunerare între femei şi bărbaţi în toate cele 33 de ţări din OCDE.
În perioada 2021 - 2022, indicatorii care s-au îmbunătăţit în statele OCDE au fost rata de participare a femeilor la forţa de muncă, care a crescut de la 70,8% la 72,1%, şi rata şomajului, care a scăzut de la 6,4% la 5,3%.
Indicele WiW măsoară progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea de gen la locul de muncă în cadrul OCDE, luând în considerare cinci indicatori: diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, rata de participare a femeilor la forţa de muncă, diferenţa dintre ratele de participare a bărbaţilor şi a femeilor la forţa de muncă, rata şomajului în rândul femeilor şi rata de ocupare a forţei de muncă cu normă întreagă în rândul femeilor.
La nivel global, datele arată că Luxemburg ocupă primul loc în acest indice, urmat de Islanda şi Slovenia. De altfel, Luxemburg continuă să aibă cel mai mic decalaj de remunerare între femei şi bărbaţi din cadrul OCDE, de -0,2%. Următoarele state în clasament sunt: Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia şi Islanda.
Australia a înregistrat cea mai mare îmbunătăţire a clasamentului său, urcând şapte poziţii, de pe locul 17 în 2021 pe poziţie 10 în 2022. În schimb, Marea Britanie a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând patru locuri, de pe 13 în 2021 pe 17 în 2022.
Sondajul PayWell 2023, realizat de PwC România, cuprinde peste 180 de companii din şase sectoare de activitate, cu peste 250,000 de angajaţi şi 1.600 de poziţii unice raportate.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 3064 / 19553 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...