BNR: Preţul proprietăţilor imobiliare s-a majorat cu 0, 88 % în 2018, cel mai mic ritm de creştere, începând din septembrie 2015

Preţul proprietăţilor rezidenţiale a atins anul trecut minimul ritmului de creştere începând din septembrie 2015, majorarea medie anuală, în termeni reali, fiind în decembrie 2018 de 0,88%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, conform Raportului asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională a României.

Din punctul de vedere al instituţiilor de credit, preţul proprietăţilor rezidenţiale a înregistrat în primul trimestru din 2019 o creştere marginală, contrar aşteptărilor de scădere semnificativă din trimestrul anterior. Pentru trimestrul al doilea al anului 2019, instituţiile de credit estimează o evoluţie relativ constată a preţurilor locuinţelor.

În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor de imobile rezidenţiale, acesta s-a redus în a doua jumătate a anului 2018 şi, respectiv, primul trimestru din 2019 (-26 la sută T1 2019 raportat la T1 2018). Pe de altă parte, a crescut perioada necesară vânzării unui apartament la 90 zile (în medie pentru ultimul trimestru din 2018), comparativ cu 81 zile în aceeaşi perioadă a anului 2017.

În aceeaşi perioadă, pe segmentul pieţei imobiliare comerciale s-a remarcat o evoluţie modestă a chiriilor şi a ratelor de ocupare relativ la perioada anterioară.

"Deşi această evoluţie nu indică o creştere a riscurilor, se menţin, însă, o serie de vulnerabilităţi determinate de caracteristicile acestei pieţe precum gradul ridicat de opacitate, lichiditatea redusă şi eterogeneitatea pronunţată atât după tipul de proprietate comercială, cât şi din punct de vedere regional", se menţionează în raport.

În ceea ce priveşte oferta de clădiri imobiliare, aceasta a urmat o traiectorie mixtă. Pentru segmentul clădirilor rezidenţiale, volumul lucrărilor de construcţii rezidenţiale a scăzut cu 13% în intervalul aprilie 2018 - martie 2019 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pe când numărul de locuinţe terminat în cursul anului 2018 a fost cu 12% mai mare faţă de anul precedent.

Din punct de vedere al numărului autorizaţiilor de construcţie nou emise, s-a observat o evoluţie eterogenă. În timp ce în Bucureşti s-a înregistrat o scădere cu 6%, pentru restul ţării numărul de autorizaţii rezidenţiale a crescut cu 4%. Cu toate acestea, suprafaţa de metri pătraţi utili aferentă autorizaţiilor de construcţii nou emise s-a majorat atât în Bucureşti (plus 6%), cât şi la nivel naţional (plus 9%).

Pe segmentul pieţei imobiliare comerciale s-a observat o intensificare a activităţii, în pofida creşterii costurilor cu forţa de muncă şi cu materialele. Numărul de autorizaţii pentru construcţii nerezidenţiale a crescut cu 16% în anul 2018, iar în primele două luni ale anului 2019 cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Creşterea numărului de autorizaţii a fost însoţită şi de o majorare a suprafeţei utile solicitate, în special în cazul segmentului de spaţii de birouri.

"Sectoarele construcţii şi imobiliar s-au dovedit a fi şi în prima jumătate a anului 2018 mai puţin performante relativ la ansamblul companiilor care au depus situaţiile financiare semestriale, însă în comparaţie cu rezultatele înregistrate în prima parte a anului precedent se remarcă o îmbunătăţire a performanţelor economico-financiare ale acestor companii: profitul net a crescut cu 87% în cazul sectorului construcţii şi s-a consemnat un avans de 48% pentru sectorul imobiliar; rentabilitatea capitalurilor pentru ambele sectoare a înregistrat o majorare (de la 9% la 14,2% pentru sectorul construcţii şi de la 12,7% la 13,4% pentru sectorul imobiliar); capacitatea de onorare din profituri a cheltuielilor cu dobânzile a crescut considerabil în cazul firmelor din sectorul construcţii, raportul aferent atingând nivelul de 5,6 (faţă de 3,3 la iunie 2017), în timp ce acest indicator în cazul sectorului imobiliar a crescut uşor (de la 1,9 la 2,1). Din punct de vedere al îndatorării, firmele din sectoarele construcţii şi imobiliar înregistrează un raport datorii asupra capitaluri peste media economiei (1,49), de 1,86 pentru firmele din construcţii, respectiv 1,73 pentru companiile din imobiliare", se mai precizează în raport.

Expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială s-au menţinut la un nivel ridicat, însumând 89 miliarde lei în martie 2019, echivalentul a 68% din stocul total de împrumuturi acordat populaţiei. În plus, creditarea populaţiei cu garanţii imobiliare a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 7% (martie 2019). În structură, creditele ipotecare oferite prin programul guvernamental Prima Casă s-au menţinut la un nivel important, reprezentând 31% din fluxul de credite ipotecare noi (3,8 miliarde
lei - date anualizate la martie 2019), respectiv 45% din stocul creditelor ipotecare (34 miliarde lei).

"În perioada recentă, în contextul Strategiei Programului Prima Casa pe termen mediu (2017 - 2021)75, creditarea prin acest program a intrat pe o traiectorie descrescătoare. În plus, în T1/2019, a fost atins maximul ecartului dintre creditul nou ipotecar standard şi creditul nou Prima Casă, indicând revenirea puternică a creditelor ipotecare standard, tendinţă conturată şi pe baza reorientării debitorilor către credite cu dobânzi fixe", se mei arată în raportul BNR.

Gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii pentru creditele nou acordate sectorului populaţiei (cu excepţia creditelor de tip Prima Casă) în perioada aprilie 2018 - martie 2019 a fost de 76% (valoarea mediană), în uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, dar în continuare la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

"Cu toate acestea, promulgarea unor iniţiative legislative privind stabilirea condiţiilor de impreviziune ar încuraja hazardul moral, înlesnind apelarea la darea în plată a imobilelor inclusiv în cazul debitorilor care nu întâmpină dificultăţi în rambursarea împrumutului. Astfel de modificări ar putea determina scăderea preţurilor bunurilor imobiliare şi ar îngreuna accesul la creditare pentru achiziţionarea de locuinţe în contextul înăspririi condiţiilor de creditare, majorând totodată impredictibilitatea cadrului legislativ în care operează băncile", atenţionează autorii raportului.

Accesibilitatea la piaţa creditului a continuat să se menţină la un nivel ridicat, dar în scădere faţă de perioada anterioară. Indicele privind accesul la finanţare a continuat să aibă o valoare de peste 1, care indică un venit mediu superior celui necesar obţinerii unui credit ipotecar (1,27, decembrie 2018), dar inferior valorii de 1,40 în decembrie 2017. Această scădere a survenit în special ca urmare a majorării ratelor de dobândă, inclusiv din perspectiva iniţiativelor legislative recente.

Similar, gradul de accesibilitate la piaţa imobiliară în absenţa apelării la finanţare bancară este de asemenea la un nivel bun, mai redus însă în cazul oraşelor care au înregistrat creşteri accelerate ale preţurilor în ultima perioadă. Astfel, indicele preţ/venit este de 7,6 ani pentru un apartament cu 2 camere în Bucureşti şi 10,4 ani pentru un apartament similar în Cluj (ianuarie 2019).