BNR: Redresarea economiei locale depinde în bună măsură de evoluţia partenerilor comerciali

Avansarea pe curba crescătoare a ciclului economic se prefigurează un proces de durată şi nu neapărat continuu, mai ales în contextul prelungirii crizei sanitare, iar redresarea economiei locale depinde în bună măsură de evoluţia partenerilor comerciali, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României.

"Unda de şoc imprimată de măsurile de atenuare a curbei epidemice, adoptate la scară internaţională începând din februarie-martie 2020, s-a propagat şi în economia românească prin trei canale - şoc de ofertă, şoc de cerere şi, în strânsă legătură cu acesta din urmă, ajustare a încrederii. Evoluţia este ilustrată de temperarea creşterii anuale a PIB în trimestrul I (cu 1,9 puncte procentuale, până la 2,4%), urmată de înrăutăţirea cvasigeneralizată a parcursului sectoarelor economice în luna aprilie. În linie cu traiectoria înregistrată de celelalte state europene, economia locală a cunoscut ulterior o anumită revenire, pe fondul relaxării graduale a restricţiilor, evoluţie surprinsă de indicatorii de activitate cu frecvenţă lunară şi de încrederea operatorilor din economie. Cu toate acestea, avansarea pe curba crescătoare a ciclului economic se prefigurează a fi un proces de durată şi nu neapărat continuu, mai ales în contextul prelungirii crizei sanitare. Totodată, redresarea economiei locale depinde în bună măsură de evoluţia partenerilor comerciali, a căror revenire va avea probabil un caracter asimetric, pe fondul diferenţelor în planul modalităţilor sau momentelor de relaxare a măsurilor limitative, dar şi în privinţa resurselor financiare mobilizate de către fiecare economie", se spune în raport.

Din perspectiva cererii, încetinirea ritmului anual al PIB în trimestrul I a fost atribuită atât absorbţiei interne (decelerări mai ales în cazul consumului), cât şi exportului net de bunuri şi servicii, a cărui contribuţie negativă la creşterea economică s-a adâncit până la -2,3 puncte procentuale. Cererea de consum a înregistrat o temperare semnificativă a dinamicii anuale, până la 2,8% (de la 7,5% în perioada precedentă), evoluţia reflectând în esenţă efectele primelor măsuri de limitare a mobilităţii în rândul populaţiei.

De asemenea, BNR menţionează că schimbarea rapidă a peisajului economic a provocat o deteriorare semnificativă a încrederii populaţiei, ceea ce, alături de menţinerea până la jumătatea lunii mai a restricţiilor de mobilitate, va conduce la o contracţie severă a cererii de consum în trimestrul II. Această perspectivă este confirmată şi de evoluţia cifrei de afaceri din comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie - contracţie anuală de circa 35% în aprilie (lună afectată integral de măsurile de limitare a răspândirii virusului), uşor mai temperată în mai, astfel încât în primele două luni ale trimestrului volumul a scăzut cu circa 29% în termeni anuali.

Totodată, în raport se spune că formarea brută de capital fix şi-a păstrat dinamica alertă (13,1% în termeni anuali), uşoara încetinire faţă de ultimul trimestru al anului anterior fiind atribuită în principal achiziţiilor de echipamente (care şi-au înjumătăţit avansul, până la 8,8%). În schimb, lucrările de construcţii rezidenţiale şi inginereşti s-au intensificat, beneficiind şi de condiţii
meteo favorabile, astfel încât investiţiile în construcţii (obiective noi şi reparaţii capitale) s-au extins cu 27,5% (variaţie anuală).

Potrivit BNR, perioada următoare va consemna o restrângere a acumulărilor de capital, scăderea resurselor
financiare ale agenţilor din economie (companii, populaţie) şi menţinerea stării de incertitudine antrenând o creştere a aversiunii la risc, care va conduce la amânări/sistări ale planurilor de investiţii atât de natura tehnologiilor, cât şi în domeniul imobiliar.

În raport se menţionează faptul că fluxurile de investiţii străine directe cumulate pe primele cinci luni ale anului curent s-au inversat (ieşiri nete de 341 milioane euro, faţă de intrări nete de 2 miliarde euro în perioada corespunzătoare a anului trecut), pe seama reducerii influxurilor de natura participaţiilor la capital, dar şi a trecerii pe pierdere a companiilor ISD şi a rambursării unor credite intragrup.

"Perspectiva sumbră conturată în privinţa investiţiilor pe plan local este accentuată de spaţiul fiscal limitat care caracteriza economia românească încă dinainte de izbucnirea COVID-19. În aceste condiţii, devine cu atât mai necesară valorificarea avantajelor competitive locale, precum şi a oportunităţilor apărute în contextul pandemiei. Astfel, în calitate de membru al UE, dincolo de o absorbţie mai intensă de fonduri europene în cadrul actualului exerciţiu financiar, un sprijin consistent ar putea fi
obţinut, în următorii ani, prin utilizarea resurselor pe care Comisia Europeană intenţionează să le mobilizeze pentru redresarea economică la nivel comunitar - un buget de 1.074 miliarde de euro pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027 şi lansarea unui nou instrument "Next Generation EU", în valoare de 750 miliarde de euro. Accesarea acestor fonduri este însă condiţionată de implementarea recomandărilor adresate ţării noastre în cadrul Semestrului european, precum şi de identificarea unor proiecte viabile, de natură a contribui la o relansare economică durabilă", se spune în raport.

Potrivit BNR, răspândirea pandemiei COVID-19 s-a reflectat într-o deteriorare a activităţii economice încă din trimestrul I al anului curent. Astfel, deşi PIB real a înregistrat o uşoară creştere trimestrială (0,3%), decelerarea faţă de trimestrele anterioare a fost notabilă, atât în termeni trimestriali, cât şi anuali (până la 2,4%). Similar rundei anterioare, în ipoteza din scenariul de bază a limitării efectelor medicale ale crizei, cea mai mare parte a efectelor acesteia sunt evaluate a fi localizate pe parcursul
trimestrului II, fiind estimată o contracţie majoră (atât în termeni trimestriali, cât şi anuali) a activităţii economice. Evoluţia reflectă atât afectarea sectoarelor vulnerabile la distanţarea socială şi al celor care depind de lanţurile de producţie şi aprovizionare transfrontaliere, cât şi scăderea accelerată a cererii interne şi a celei globale, într-un context marcat şi de o deteriorare bruscă a încrederii, cu amprentă asupra comportamentului agenţilor economici.

Conform BNR, contracţia economică estimată din trimestrul II se reflectă şi în evaluarea unor ajustări pronunţate în cazul componentelor PIB. Consumul individual efectiv al gospodăriilor populaţiei este afectat de incertitudinea privind magnitudinea şi durata în timp ale efectelor pandemiei, precum şi de scăderea venitului disponibil, atât în condiţiile unor pierderi de locuri de muncă, cât şi pe fondul dezintermedierii financiare înregistrate la nivelul acestui sector (cea mai pronunţată scădere a creditării în luna mai a fost asociată surselor de finanţare a consumului).

În acelaşi timp, formarea brută de capital fix este grevată semnificativ de creşterea marcantă a incertitudinii şi de contracţia încasărilor agenţilor economici privaţi, cu efect în sensul redimensionării cheltuielilor acestora. Un rol compensator este aşteptat din partea investiţiilor publice - estompate însă de spaţiul fiscal limitat atât de conduita bugetară din perioada pre-pandemică, cât şi de resursele mobilizate pentru combaterea pandemiei -, dar şi a atragerii de fonduri europene structurale, însă aceasta continuă să fie grevată de înregistrarea unor performanţe aflate încă sub nivelul potenţial. Schimburile comerciale internaţionale sunt afectate de cererea externă şi de cea internă (ambele în reducere semnificativă), la care se adaugă restricţiile generalizate în ceea ce priveşte relaţiile dintre state, ce au perturbat, cu consecinţe persistente, funcţionarea reţelelor transfrontaliere de producţie şi distribuţie.