Forumul de fiscalitate EY: Industria financiar-bancară în fața digitalizării și a unui nou val de raportări. Ce trebuie să ia în calcul societățile financiar-bancare

Ritmul rapid al noutăților legislative, creșterea numărului raportărilor fiscale, digitalizarea administrațiilor fiscale, dar și intensificarea schimbului de informații între autoritățile fiscale române și cele ale altor țări, pot afecta fluxurile interne ale societăților care activează în industria financiar-bancară și pot genera riscuri operaționale sau reputaționale, sancțiuni financiare, dar și probleme în cadrul inspecțiilor fiscale.

Reexaminarea modelelor de operare, inclusiv a funcțiilor financiare și fiscale, precum și implementarea în mod accelerat a tehnologiei – așa numita digitalizare trec de la nivelul de deziderat, la cel de obligație. Aceasta este concluzia Forumului de fiscalitate dedicat exclusiv sectorului financiar-bancar „Fiscalitatea în sectorul financiar-bancar: o fotografie la minut și proiecții pentru viitor”, organizat de EY România.

”Schimbările majore intervenite în legislația financiar-bancară în ultimii ani, fie că este vorba despre Fișierul Standard de Audit Fiscal (SAF-T) sau de trecerea la IFRS, fie de Legea conformității fiscale a conturilor străine (FATCA) și Standardul comun de raportare (CRS) sau DAC6 – raportarea aranjamentelor transfrontaliere, sunt raportări de transparență care au avut şi vor avea un impact puternic, resimțit de întregul sector financiar-bancar. Cu siguranță viitorul va aduce alte noi raportări fiscale care vor influența puternic domeniul financiar-bancar - BEPS 2.0, DAC7, DAC8. Totodată, din punctul meu de vedere, în viitor, industria financiar-bancară va trebui să acorde atenție transformărilor digitale și finanțărilor sustenabile”, a stabilit Andra Cașu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe şi Liderul Sectorului de Asistenţă Fiscală şi Juridică pentru Servicii Financiare pentru regiunea EY CESA.

”Calea urmată de politica fiscală a fost cea impusă de necesitatea de a corecta efectele negative ale măsurilor anterioare, pe care chiar autorii politicii fiscale le-au susținut sau impus. Ceea ce este recomandat – ca politica fiscală să urmărească principiile sustenabilității. Fără să piardă din vedere creșterea economică sau solidaritatea, dar ele nu pot fi realizate fără sustenabilitate”, a punctat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, caracterizând mediul fiscal cu care se confruntă societăţile financiar-bancare.

La rândul său, Grațiela Constantin, Director în cadrul Departamentului de Asistenţă Fiscală în domeniul Serviciilor Financiare, EY România, a subliniat că, pentru a face față noilor și din ce mai numeroaselor obligații de raportare și transparență, societăţile financiar-bancare trebuie să își revizuiască funcția fiscală. ”Funcția fiscală a unei societăți poate aduce mai multă valoare atunci când are la dispoziție tehnologie și date avansate, deoarece e capabilă să proiecteze mai bine implicațiile fiscale ale deciziilor de business, precum şi impactul modificărilor legislației fiscale”, a declarat Gabriela Constantin.

Tot Grațiela Constantin a arătat că, din perspectiva îndeplinirii obligațiilor de raportare FATCA şi CRS, automatizarea, alături de revizuirea şi actualizarea procedurilor fiscale interne în funcție de particularităţile legislaţiei precum şi implementarea unor programe de ”training” pentru angajaţii instituţiilor financiare implicați în procesul de colectare de date şi analiza a conturilor - sunt câteva aspecte semnificative pe care instituțiile financiar-bancare ar trebui să le aibă în vedere cu prioritate.

”Faptul că autoritățile fiscale investesc deja masiv și folosesc tehnologii noi va impune modificări similare și în funcția fiscală – automatizarea deja nu mai este “nice to have”, ci devine un “must”. În plus, se adaugă și presiunea de a oferi autorităților fiscale un volum mare de date, în timp real. Acestea conduc spre obligativitatea transformării funcției fiscale”, a mai subliniat Graţiela Constantin.

”Digitalizarea este cheia, raportarea și conformarea fiscală devin din ce în ce mai provocatoare, în vreme ce departamentele fiscale, de fapt, ar trebui să se ocupe de acele elemente care aduc valoare adăugată, cu alte cuvinte pe crearea de plusvaloare pentru societăţile financiar-bancare”, a punctat Andra Cașu.

Despre proiectele de digitalizare ale ANAF, care își propun să faciliteze conformarea contribuabililor – schimbarea portalului ANAF, implementarea Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), spatiul privat virtual sau AEOI  - schimbul automat de informații între autoritățile fiscale, au vorbit invitații ANAF, Mihaela Drăgulin, Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Asistențã pentru Contribuabili, ANAF și Albert Fruth, consilier superior ANAF, Unitatea de Management al Informaţiei. Așa cum au lăsat să se înțeleagă reprezentanții administrației fiscale, 15 iunie ar fi o dată estimativă de referință pentru publicarea schemei SAF-T pentru sectorul financiar-bancar, care va conține ajustări pe zona de agregare a datelor.

Florina Parîng, Senior Manager în cadrul Departamentului de Impozite Indirecte al EY, a recomandat o evaluare a gap-ului și a punctelor de acțiune, pentru a adresa un minim de câmpuri obligatorii. ”Este ceea ce vă putem sfătui, văzând provocările întâlnite în implementările SAF-T pentru societățile comerciale și având în vedere timpul rămas pentru raportarea SAF-T la nivelul operatorilor din sectorul financiar-bancar, deși sunt necesare clarificări specifice pentru raportare la nivelul acestora”, a mai spus Florina Parîng.

Și Georgeta Toma, Şef serviciu, Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile din cadrul Ministerul Finanţelor a avut noutăți de prezentat industriei financiar-bancare. Astfel, în orizontul de timp 2023-2024 societățile care activează în acest sector ar trebui să se pregătească pentru implementarea a trei noi directive, cărora li se vor mai putea adăuga și câteva modificări naționale.

Un alt subiect de actualitate, abordat de Răzvan Ungureanu, Director în cadrul Departamentului de Impozite Directe al EY, este cel al Instrumentului Multilateral ce modifică tratatele de evitare a dublei impuneri, inclusiv cele la care România este parte. “Companiile, inclusiv instituțiile financiare, trebuie să revizuiască lista tratatelor de evitare a dublei impuneri ce li se aplică și să determine modul în care acestea sunt impactate de Instrumentul Multilateral”, a menționat acesta. Instrumentul Multilateral produce efecte pentru contribuabilii români începând cu 1 ianuarie 2023 și, în funcție de rezervările și opțiunile României și celeilalte jurisdicții parte la tratatul de evitare a dublei impuneri, poate modifica tratamentul fiscal al anumitor fluxuri (de exemplu dividende plătite) sau situații (de exemplu determinarea rezidenței fiscale a companiilor).

Subiectul inspecțiilor fiscale a fost abordat de Alex Slujitoru, Director în cadrul Băncilă Diaconu și Asociații, care a arătat că ultimii doi ani au adus schimbări semnificative în ceea ce privește simplificarea și creșterea vitezei interacțiunii cu autoritățile fiscale și cu inspectorii ce desfășoară activități de control. ”Cu toate acestea, recenta obligativitate a utilizării exclusive a Spațiului Privat Virtual pentru depunerea cererilor – și mai ales a contestațiilor fiscale a generat confuzie și numeroase probleme, precum imposibilitatea depunerii printr-un reprezentant convențional (consultant sau avocat). Totodată dimensiunea redusă a fișierelor ce pot fi încărcate simultan sau lipsa unei configurări potrivite a SPV care să permită identificarea facilă a categoriei unde ar trebui încadrată cererea depusă de contribuabil sunt alte aspecte care ar necesita atenție”, a mentionat Alex Slujitoru.

”Sperăm, însă, că în viitorul apropiat, toate aceste deficiențe vor fi remediate și, de ce nu, Spațiul Privat Virtual va deveni un instrument ușor de folosit și indispensabil în activitatea zilnică a contribuabililor”, a mai adăugat el.

Guillaume Macczak, Partener Asociat CFO&GBS Services, EY România a comentat la Forum despre transformarea funcției  financiare și cum un CFO modern devine, de fapt, un CVO -  Chief Value Officer. ”Cultura și comportamentele adânc înrădăcinate ale funcției financiare românești sunt în schimbare. Sau cel puțin așa ar trebui să fie, dacă liderii doresc să atingă adevăratul potențial al acestei transformări orientat pe crearea de valoare”, a remarcat el.