INS: Aproape 3,5 milioane de elevi şi studenţi, cuprinşi în sistemul educaţional în anul şcolar 2021-2022

 

Potrivit sursei citate, în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).

 

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, de 3.495.800 de elevi şi studenţi, peste jumătate (50,3%) au fost de sex feminin şi 72,8% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul primar şi gimnazial, precum şi învăţământul antepreşcolar şi preşcolar sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+20.500 de elevi, respectiv +17.000 de copii).

 

De asemenea, în învăţământul postliceal au fost înscrişi 89.500 de elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).

 

Datele INS relevă faptul că învăţământul liceal (-22,800 de elevi), învăţământul superior (-6.500 de studenţi), precum şi învăţământul profesional (-4.700 de elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar 2021 - 2022 faţă de cel anterior.

 

În perioada analizată, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice.

 

Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (49,5%).

 

Totodată, gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

 

În anul universitar 2021-2022 au fost înscrişi în învăţământul superior 554.000 de studenţi, din care 55,5% au fost studente. În acest sens, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,6% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,4%).

 

Conform statisticii oficiale, unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2021-2022 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,0%), liceal (20,8%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,4%).

 

În profil teritorial, populaţia şcolară a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (532.700 de persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 1,9%, fiecare).

 

În acelaşi timp, învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,1%).

 

Pe categoria cadrelor didactice, în anul şcolar/universitar 2021-2022, numărul de persoane încadrate a însumat 237.900 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

 

Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (82,4%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) şi profesional (66,9%).

 

În ceea ce priveşte absolvenţii înregistraţi în anul şcolar/universitar 2020-2021, datele oficiale relevă că au absolvit 476.600 de elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 251.100, reprezentând 52,7% din total. Majoritatea absolvenţilor (85,1%) a finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.

 

La sfârşitul anului şcolar 2020-2021, au absolvit învăţământul gimnazial 143.000 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieţilor (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%).

 

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2020-2021 au absolvit 144.200 de elevi, mai puţin cu 2,6% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,3%).

 

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenţilor), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

 

În cursul anului şcolar 2021 - 2022, la examenul de Bacalaureat s-au prezentat 134.800 de absolvenţi, din care 117.100 proveniţi din promoţia anului 2021, echivalentul a 86,9% din total. Pe acest fond, au fost declarate admise 97.100 de persoane (72%), din care 91.100 de persoane (77,8%) din promoţia anului 2021.

 

Pe de altă parte, învăţământul profesional a fost absolvit de 24.700 de elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public. În învăţământul postliceal au absolvit 33.200 de elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.

 

În plus, în învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 131.500 de studenţi, dintre care studentele au reprezentat 59,3% din numărul total al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,9%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,7%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,2%).

 

Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învăţământul liceal şi profesional, 1,3% în învăţământul primar, respectiv 1% în învăţământul gimnazial.

 

Statistica relevă faptul că, în 2019 , resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,7%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).