KPMG: Povestea costului fiscal de-a lungul vieții pentru o familie medie din România

În urmă cu trei ani, KPMG în România lansa primul studiu dedicat analizei costurilor fiscale de-a lungul vieții pentru o familie din România, cu un copil, plecând de la nevoia de a transparentiza și de a face cunoscut care este costul fiscal al unui stil de viață obișnuit pentru o familie din România, dar și de a crea o paralelă cu valoarea unor achiziții publice. Ajuns la a doua ediție, studiul „Povestea costului fiscal al unei familii medii din Romania” surprinde profilul protagoniștilor scenariului anterior într-un cadru social și financiar modificat semnificativ. În numai trei ani, costul fiscal pentru o asemenea familie a crescut, adăugând la cifra inițială de 3.000.000 RON, între 800.000 RON și 1.300.000 RON impozite și taxe plătite de-a lungul vieții!

V-ați întrebat vreodată cum arată viața, după doi ani de criză sanitară încă neîncheiată, pentru o familie cu venituri medii din România, care a lucrat preponderent în regim de telemuncă, în contextul creșterii generalizate a prețurilor, și în special a prețurilor pentru energie și combustibil? Studiul publicat de KPMG România a scos la iveală o realitate financiară alternativă pe care ar putea-o experimenta familiile din România în contextul retragerii plafoanelor de preț la energie electrică și gaze naturale, alternative disponibile acestor familii pentru a face față presiunilor financiare și costurilor fiscale atașate acestei realități financiare.

Propriu-zis, a doua ediție a studiului „Povestea costului fiscal al unei familii medii in Romania” dezvăluie o posibilă realitate alternativă în acest context:

• În momentul de față, o familie plătește lunar cu 800 RON mai puțin pentru energie electrică și gaze naturale decât ar plăti în absența plafonării prețurilor, ceea ce înseamnă 9.000 de RON economii anuale față de nivelul de preț neplafonat pentru energie electrică și gaze naturale.
• TVA-ul aferent consumului de gaze și electricitate pentru o familie, pe parcursul vieții, este de cca 60.000 RON.
• Pe parcursul vieții, o familie cu venituri medii și un copil, rezidentă în România, ar putea plăti pentru CAS 2.245.867 RON, pentru CASS 898.347 RON, iar impozit pe venit 583.925 RON, dacă unul dintre membrii familiei ar avea un al doilea job. Comparativ cu studiul publicat în urmă cu 3 ani, taxele și impozitele menționate mai sus sunt cu aproximativ 45% mai mari în condițiile în care veniturilor medii li se adaugă venituri suplimentare realizate din al doilea job;
• În contextul vieții la casă în suburbii, creșterea nr. de kilometri parcurși cu mașina are ca efect creșterea consumului de combustibil și concomitent, creșterea TVA și a accizelor. Dacă mașina cu combustibil a familiei este schimbată cu una electrică, prin eliminarea costurilor aferente combustibilului fosil, economiile ar putea ajunge până la 3.800 RON anual. În plus, costul fiscal al unei mașini electrice este de aproximativ 37.000 RON comparativ cu 107.000 RON pentru o mașină clasică.
• Concluzia studiului elaborat de KPMG România este aceea că dacă în urmă cu 3 ani taxele plătite de-a lungul vieții pentru o familie cu un copil erau de 3.000.000 RON, acum aceeași familie ar plăti 3.800.000 RON sau chiar 4.300.000 RON, dacă unul dintre membrii familiei ar avea un venit suplimentar din al doilea job.
  

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, a evaluat rezultatele acestui studiu astfel: „Nivelul taxelor plătite de-a lungul vieții de o familie cu un copil din România ar putea fi semnificativ influențat în perioadele următoare de eliminarea plafoanelor de preț la energie electrică și gaze naturale. S-ar putea să fim martori într-un asemenea scenariu inclusiv la modificarea conduitelor din piața muncii. În contextul prețurilor actuale, o familie obișnuită cu venituri și studii medii are nevoie de o a treia sursă de venit pentru a putea susține un nivel de trai normal, inclusiv rata unui credit pentru o locuință și o mașină. Ne confruntăm astfel cu o nouă sociologie a familiilor cu venituri medii în România, dar și cu o nouă ecuație fiscală. În această situație, al doilea job pentru unul dintre membrii familiei nu ar proveni dintr-un apetit pentru profit, ci din necesitatea de a face față presiunilor financiare generate de prețurile crescute”.

Față de nivelul din 2019, suma totală de taxe și impozite a crescut cu 25%, cifră care reflectă atât creșterea taxelor și impozitelor salariale pe fondul majorării salariului mediu brut, dar și creșterea TVA-ului, în urma exploziei prețurilor. Statul român, colector al acestor taxe sporite, obține un surplus care trebuie redirecționat cu prudență către bunăstarea socială. Iar dacă unul din membrii familiei își ia un al doilea job, suma totală de taxe și impozite crește cu aproape 45% comparativ cu nivelul din 2019 în condițiile în care veniturilor medii li se adaugă venituri suplimentare realizate din al doilea job.

Suplimentarea veniturilor salariale printr-un al doilea job duce la creșterea taxelor plătite către stat. Pe de altă parte, o parte din consumatori ar putea prefera excluderea unor categorii de cheltuieli din gospodării, ceea ce ar duce la scăderea taxelor și impozitelor virate către stat. Rămâne de văzut ce măsuri va lua statul în perioadele următoare pentru susținerea gospodăriilor din România.

Scopul final al studiului „Povestea costului fiscal al unei familii medii in Romania” este acela de a estima ce investiții ar putea face statul român cu banii colectați din taxele și impozitele plătite de-a lungul vieții de o familie din România, cu venituri medii și un copil.

La un nivel al taxelor plătite de-a lungul vieții de familia noastră de 3.800.000 RON, statul ar putea investi suma totală în una din următoarele categorii:

• 10 echipamente de control cu Raze X;
• 1 echipament de radiodiagnosticare tip computer tomograf;
• 13 echipamente pentru urgențe cardiovasculare și toxicologice;
• 6 autogunoiere compactoare;
• 5 automăturătoare;
• modernizarea a 2 km de drum județean;
• 472 de stâlpi de iluminat cu panouri solare;
• modernizarea a 20 m de pod județean.
  

Întrebarea rămâne care va fi implicarea statului în anii ce vor urma? Către ce proiecte vor fi redirecționate taxele colectate de stat? Vor influența aceste măsuri alegerile cetățenilor? Cum vor fi viețile noastre în următorii 5 sau poate chiar 10 ani? Rămâne de văzut ce ne va aduce următorul studiu!

Analiza KPMG: „Povestea costului fiscal de-a lungul vieții pentru o familie din România” este construită în baza informațiilor statistice disponibile pe INS, Eurostat, World Health Organization sau alte surse statistice (de ex. privind salariul mediu pe țară, vârstă medie la angajare, coșul de cumpărături mediu pentru gospodării cu 2, respectiv 3 membri, vârsta medie de căsătorie, diferența de vârstă între soți, vârstă naștere copil, speranța de viață etc.), precum și alte surse publice (de ex. consum mediu zilnic de țigări, consum mediu alcool, consum mediu combustibil, etc.). Am eliminat influența inflației și schimbările legislative istorice. Am utilizat nivelul impozitelor și taxelor aplicabil la 31.12.2021 pentru întreaga perioadă analizată. Calculul ratelor bancare a fost efectuat utilizând calculatorul disponibil pe site-ul a două dintre cele mai mari instituții bancare din România. Calculul taxelor este realizat pe baza condițiilor legislative în vigoare la data de 31.12.2021.