Ministrul Mediului: SGR înseamnă şi oportunităţi de business şi noi tehnologii care vor veni în România

 

Acesta a participat luni, la Bruxelles, Consiliul de Mediu, organizat de Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.

 

"Ne-am angajat la nivelul Guvernului şi am reuşit ca, începând cu 30 noiembrie 2023, să implementăm sistemul de garanţie-returnare (DRS), după o perioadă lungă de discuţii. Prin crearea celui mai mare parteneriat public-privat între statul român şi sectorul privat am dovedit că se poate. SGR este rezultatul unei cooperări la nivelul întregului guvern. Pe termen scurt şi mediu, ne punem mari speranţe în acest sistem pentru creşterea semnificativă a ratei de colectare separate şi de reciclare în România, respectiv pentru îmbunătăţirea în general a performanţei în sectorul gestionării deşeurilor. De asemenea, SGR înseamnă şi oportunităţi de business şi noi tehnologii care vor veni în România", a precizat Fechet, în intervenţia sa pe tema Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

 

Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte precum Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, modificarea Regulamentului (UE) 2019/1020 şi a Directivei (UE) 2019/904 şi abrogarea Directivei 94/62/CE, propunerea de prim act legislativ al UE privind sănătatea solului.

 

Miniştrii Mediului din UE au discutat, de asemenea, despre propunerea Comisiei de instituire a unui sistem integrat de monitorizare a pădurilor la nivelul UE.

 

Legat de Directiva privind rezilienţa şi monitorizarea solului, Mircea Fechet a declarat că România consideră că proiectul de Directivă privind monitorizarea şi rezilienţa solului este în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European şi ale Strategiei UE 2030 pentru Biodiversitate, precum şi cele ale Strategiei UE 2030 pentru Sol.

 

"România dispune deja de un cadru legislativ în domeniul solului şi siturilor contaminate şi estimăm că noile cerinţe ale propunerii vor implica eforturi administrative şi financiare suplimentare. În acest sens, considerăm că Statele Membre trebuie să dispună de suficient timp pentru implementare. În prezent, lucrăm la Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi la implementarea unui proiect major care are ca obiectiv realizarea Registrului naţional al siturilor potenţial contaminate şi contaminate în sistem GIS, care va fi interoperabil cu sistemul de date geospaţiale dezvoltat sub Directiva INSPIRE. În baza experienţei cu aceste proiecte, apreciem că asigurarea unei stări bune de sănătate a solului la nivelul anului 2050 ar putea să se realizeze doar în condiţiile instituirii unui mecanism de finanţare", a precizat ministrul Mediului.

 

Pe tema Propunerii de Regulament privind cadrul de monitorizare pentru rezilienţa pădurilor europene, demnitarul român a vorbit despre importanţa pădurilor în atenuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, precum şi rolul socio-economic al acestora.

 

"România salută propunerea lansată de Comisia Europeană privind cadrul de monitorizare pentru rezilienţa pădurilor europene. Fără păduri, ne va fi imposibil să atingem ţinta de neutralitate climatică, iar pentru a ne asigura că ele îşi vor îndeplini la maximum potenţialul de absorbţie al carbonului, avem nevoie de ecosisteme forestiere sănătoase şi reziliente. România deja investeşte în jur de 46 de milioane de euro din PNRR pentru un sistem ultra-modern de monitorizare a pădurilor, care include pe lângă utilizarea imaginilor satelitare şi un sistem de monitorizare video, dar şi tehnologii LIDAR", a subliniat şeful de la Mediu.

 

În marja reuniunii, Mircea Fechet a avut o întrevedere bilaterală cu Wopke Hoekstra, comisarul pentru acţiune climatică, cu privire la Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice.

 

"Considerăm că Planul Naţional pentru Energie şi Climă va pune în aplicare obiectivele ambiţioase ale Strategiei pe Termen Lung, iar pentru aceasta sunt necesare previziuni sectoriale actualizate pentru a indica traiectoria dată de de acest plan naţional, pentru toate sectoarele care contribuie la decarbonizare (ETS, non-ETS)", a punctat ministrul Mediului.

 

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor derulează, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, alături de Ministerul Energiei, un proiect menit să revizuiască Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC). PNIESC este documentul care implementează la nivel naţional obiectivele asumate la acest nivel şi la nivel UE prin pachetul Fit for 55.