RETROSPECTIVĂ 2018 | Consiliul Concurenţei a dat amenzi de 248 de milioane de lei şi a demarat 15 noi investigaţii

Consiliul Concurenţei (CC) a dat amenzi în valoare totală de peste 248 de milioane de lei în primele 11 luni ale acestui an şi a demarat 15 noi investigaţii în domenii vitale pentru consumatori, precum cel al medicamentelor, al alimentelor şi al energiei.

În perioada ianuarie-noiembrie, Consiliul Concurenţei a finalizat 10 investigaţii. Cea mai mare amendă, de 246,7 milioane de lei, a fost dată unui număr de nouă companii de asigurare şi Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) pentru formarea unui cartel care a dus la majorarea preţurilor RCA şi la prejudicierea a milioane de şoferi români.

Practic, în perioada octombrie 2012 - noiembrie 2016, companiile de asigurări s-au înţeles între ele, în cadrul UNSAR, să practice tarife ridicate. Companiile sunt Allianz-Ţiriac, Omniasig, Asirom, Groupama, Astra, Carpatica, Generali, Uniqua şi Euroins.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a explicat, la începutul lunii decembrie, că asociaţiile au un rol important şi este legitim ca membrii acestora să se întâlnească şi să discute pe diverse teme, însă nu trebuie să ajungă la schimburi de informaţii sensibile din punct de vedere comercial, cum sunt cele referitoare la preţuri actuale sau viitoare.

"Aceste schimburi de informaţii sensibile reduc incertitudinea cu privire la strategiile concurenţilor şi favorizează coordonarea comportamentului pe piaţă, eliminând concurenţa. Pe o piaţă concurenţială, companiile trebuie să se întreacă pentru a furniza servicii de calitate în condiţii avantajoase, fiecare stabilindu-şi în mod independent politica de tarife în funcţie de propria strategie şi de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii", a precizat Chiriţoiu, citat într-un comunicat al instituţiei.

Preţuri prea mari pentru proaspetele mame

O altă amendă a fost aplicată pe piaţa celulelor stem. Mai exact, este vorba de o sancţiune de 1,22 milioane de lei pentru cinci centre medicale (Medicover Hospitals, MedLife, Arcadia Hospital, Genesys Medical Clinic şi Rur Medical) şi două bănci de celule stem (Stem Sure Solutions şi CBC Laboratories) pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private.

Practic, fiecare maternitate avea o relaţie contractuală de exclusivitate cu o bancă de celule stem spre care îşi îndruma pacientele. În cazul în care acestea optau pentru banca agreată, serviciile de prelevare, procesare şi stocare a celulelor stem erau gratuite.

Dacă se alegea o altă bancă, mamele erau nevoite să plătească un tarif stabilit de maternitate şi banca agreată. În aceste condiţii, pacientelor li s-a redus accesul la o sursă alternativă de furnizare de servicii stem în funcţie de calitate şi preţ, iar costul final era mult mai mare dacă nu alegeau banca agreată de maternitate.

O altă practică sancţionată în acest an de Consiliul Concurenţei a fost punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă.

Este vorba despre Westgate România, care a trebuit să plătească o amendă de 229.496 de lei, după ce a preluat dreptul de utilizare a mărcilor Stanleybet şi a domeniilor www.stanleysport.ro şi www.stanleybet.ro, aparţinând Stanley International Betting Limited, şi a pus în aplicare operaţiunea fără autorizaţie.

Alte investigaţii s-au finalizat cu angajamente, cum ar fi cele asumate de Portul Constanţa, pentru înlăturarea îngrijorărilor concurenţiale ce au condus, în 2016, la declanşarea investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă.

Cartel pentru medicamente

În primele 11 luni ale anului, Consiliul Concurenţei a avut în derulare 41 de investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei din domeniu, din care 15 declanşate în acest an.

Investigaţiile declanşate vizează înţelegeri între companii pentru limitarea producţiei sau pentru a câştiga pe rând licitaţii publice, dar şi abuzuri de poziţie dominantă ale unor firme, pentru creşterea profitului, în detrimentul consumatorilor.

Spre exemplu, autoritatea suspectează formarea unui cartel între unele companii farmaceutice pe piaţa imunoglobulinelor. Mai exact, este vorba despre o posibilă înţelegere între unele companii producătoare şi deţinătoare ale autorizaţiilor de punere pe piaţă a imunoglobulinelor normale umane: Biotest Pharma GmbH Germania, Octapharma Pharmazeutika Produktionsges Mbh Austria, Octapharma S.A.S. Franţa, Octapharma AB Suedia, Octapharma (IP) Limited Marea Britanie, CSL Behring Gmbh Germania, Kedrion Spa Italia, Baxter SA Belgia, Baxalta Belgium Manufacturing SA Belgia, Baxter AG Austria.

Companiile vizate de investigaţie sunt membre ale Asociaţiei Companiilor Producătoare de Terapii cu Proteine Plasmatice (PPTA), asociaţie care reprezintă interesele industriei.

Consiliul Concurenţei suspectează adoptarea unei strategii coordonate între aceste companii, prin limitarea şi întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală, de către aceste companii, cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil şi, implicit, ameliorării marjelor de profit.

S-au derulat inspecţii inopinate simultan atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia. Autorităţile de Concurenţă din cele două state au efectuat inspecţii la sediile companiei Kedrion din Italia (Milano şi Castelvecchio) şi al PPTA din Bruxelles, în condiţiile legale din aceste ţări, la solicitarea Consiliului Concurenţei din România, iar inspectorii români de concurenţă au asistat la desfăşurarea acestora.

Ouă prea scumpe

Totodată, pe piaţa ouălor, Consiliul Concurenţei suspectează limitarea livrărilor de ouă de consum de către cei mai importanţi furnizori, cu implicarea asociaţiei din domeniu, cu scopul de a majora artificial preţurile produselor comercializate de aceştia.

Investigaţia a fost declanşată anul acesta, ca urmare a analizei preliminare pe piaţa ouălor de consum iniţiate de CC, la sesizarea Ministerului Agriculturii, pentru a cerceta cauzele creşterilor de preţ înregistrate la sfârşitul anului trecut.

Analiza pieţei româneşti a ouălor, în contextul european, indică faptul că majorările de preţuri de la sfârşitul anului 2017 ar putea fi explicate de anumiţi factori conjuncturali, precum criza producţiei de ouă din anumite State Membre ale Uniunii Europene sau ciclicitatea producţiei.

Cu toate acestea, însă, nu se poate explica amplitudinea creşterii preţurilor produselor autohtone: dacă în septembrie 2017 preţul ouălor în România era sub media UE (85,2%), în noiembrie 2017 acesta a crescut, depăşind media UE (104%).

Analiza a arătat că au existat creşteri importante ale preţurilor de achiziţie de către comercianţi, preţurile crescând în medie cu 57% în luna noiembrie faţă de luna septembrie 2017. Preţurile de vânzare la raft au crescut, în medie, cu 49% în acelaşi interval. În prezent, preţurile de vânzare pentru ouăle de consum au scăzut.

Au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile furnizorilor implicaţi şi la asociaţia din care aceştia fac parte, respectiv Tonelli Holding, Albert Distribution & Logistics, Avicola Lumina, Aviputna, Cortina Bioprod, House Ana Tour, Prod-Ovo Grup, Avi-Vest şi Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.

Aceştia reprezintă aproximativ 45% din producţia existentă de ouă din România, fiind furnizorii principalilor comercianţi activi la nivel naţional, iar asociaţia din care aceştia fac parte reprezintă circa 90% din crescătorii de păsări şi producătorii de ouă de pe piaţa românească.

Nereguli la alimentele pentru copii

Au fost găsite nereguli şi în ceea ce priveşte alimentele pentru copii. Unele licitaţii din Botoşani din perioada 2013 - 2018 ar fi fost trucate, în vederea atribuirii de contracte de furnizare a produselor lactate, derulate în cadrul Programului Cornul şi Laptele, şi a contractelor de furnizare de mere din cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli şi grădiniţe.

Au fost vizate firmele Five Continents Group, Spicul 2 şi Lival Import-Export, care s-ar fi înţeles asupra loturilor pentru care să depună oferte, astfel încât să nu se concureze şi să câştige la valoarea maximă stabilită de autoritatea contractantă.

La Bacău, este analizată posibila înţelegere în cadrul procedurii de achiziţie publică (licitaţie deschisă, cu etapă finală - licitaţie electronică) - organizată de Consiliul Judeţean pentru atribuirea acordului-cadru 'Furnizarea, transportul şi distribuţia de fructe (mere) pentru elevi.

Hidroelectrica, suspectată de abuz

Şi preţul energiei ar fi avut de suferit în urma încălcării legislaţiei de concurenţă. Consiliul suspectează un posibil abuz de poziţie dominantă al Hidroelectrica pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică din România, care, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă (în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare), pentru a vinde cu preţuri mai mari pe Piaţa de Echilibrare (PE).

De asemenea, pe piaţa apei minerale, compania Hebe ar fi avut o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de furnizare a apei minerale terapeutice din staţiunea Sângeorz-Băi.

O altă investigaţie demarată în acest an vizează o posibilă înţelegere între cinci firme participante la o licitaţie publică organizată de Administraţia Domeniului Public (ADP) Piteşti în anul 2018, pentru execuţia de lucrări de reabilitare a străzilor din municipiul Piteşti. Este vorba despre Construct Steel Market, Construcţii Drumuri şi Lucrări de Artă, Comesad Drumuri, General Trust Argeş şi Selca, care s-ar fi înţeles să elimine concurenţa dintre ele în cadrul licitaţiei pentru cele cinci loturi stabilite de ADP Piteşti. Reprezentanţii CC au efectuat inspecţii inopinate la sediul firmelor.

Şi la Ploieşti sunt investigate nereguli privind posibile acţiuni anticoncurenţiale ale administraţiei publice pe piaţa serviciilor de colectare şi de transport a deşeurilor de ambalaje prestate în aria geografică a Municipiului Ploieşti, iar, la drumurile din Cluj, sunt suspectate acţiuni ilegale ale administraţiei publice pe piaţa serviciului de administrare de drumuri şi străzi.

La Târgu Mureş, patru companii sunt suspectate că s-au înţeles între ele pentru a participa la licitaţia publică organizată de Romgaz pentru sucursala din acest oraş, pentru servicii de pază. Sunt vizate companiile Mike Security Group Reşiţa, Cerber Protecţie şi pază Ploieşti, Lex Guard Security Reghin şi BSG Security Tg. Mureş.

O altă investigaţie a fost demarată în cazul tranzacţiei prin care Wienerberger Sisteme de Cărămizi urma să preia Brikston Construction Solutions. Tranzacţia prezenta îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal şi acestea nu au putut fi înlăturate prin angajamentele propuse de Wienerberger Sisteme de Cărămizi.

Caravană pentru informare

După cum relata vara trecută consilierul de concurenţă Cosmin Belacurencu, inspectorii CC descoperă deseori faptul că firmele mici şi mijlocii de foarte multe ori nu cunosc legislaţia concurenţei. Astfel că autoritatea a demarat o campanie de informare în teritoriu, numită Caravana Concurenţei.

"În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a legislaţiei concurenţei, companiile din România se împart în două mari categorii: companiile mari, în special cele multinaţionale, care au cultura concurenţei. De cealaltă parte sunt companiile mici şi mijlocii, care, să fiu sincer, nu prea cunosc care sunt regulile aplicate de Consiliul Concurenţei şi de multe ori se comportă în mod straniu dacă se confruntă cu o inspecţie", a spus Belacurencu, într-o conferinţă de profil.

El a relatat, drept exemplu, cum a fost primit de angajaţii unei firme din industria alimentară, când, la momentul preluării de către o altă companie, a fost nevoie de inspecţia şi avizul Consiliului Concurenţei.

"Într-un judeţ din Ardeal, o companie din industria alimentară, preluată de o companie din Olanda, în momentul în care inspectorii Consiliului au ajuns acolo - eram inspector de concurenţă la acea vreme, cei cu care am intrat în contact s-au panicat puţin, ne-au întrebat dacă avem cătuşe, nu ştiau ce face Consiliul Concurenţei. Până la urmă le-am explicat ce face, despre ce este vorba, iar inspecţia s-a derulat foarte bine", a mai spus responsabilul CC.

Potrivit acestuia, au fost cazuri când reprezentanţii unor firme, audiaţi de Consiliul Concurenţei, au susţinut că nu ştiau că este ilegal să fixeze preţurile împreună cu concurenţii lor sau să-şi împartă piaţa.

"La nivelul autorităţii de concurenţă, înţelegem că sunt anumite părţi ale mediului de afaceri care nu cunosc activitatea noastră şi am demarat acum trei ani un proiect de diseminare a informaţiilor legate de legislaţia concurenţei prin Caravana Concurenţei. Ne propunem ca în cinci ani să acoperim toate judeţele din ţară. Mergem în teritoriu 2 - 3 zile pe săptămână şi avem întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri de acolo şi cu autorităţile locale", a mai spus el.

Belacurencu a mai arătat că au existat şi cazuri când, în unele judeţe, interesul mediului de afaceri pentru întâlnirea cu oficialii Consiliului a fost scăzut, însă, mai târziu, când au fost audiaţi, reprezentanţii firmelor din acele zone s-au plâns că nu cunosc legislaţia din domeniu.