Şapte membri CSM, mesaj pentru Lia Savonea: Implementarea recomandărilor MCV este imperios necesară şi trebuie asumată

Cei şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au avut constant poziţii contra Liei Savonea transmit, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că implementarea recomandărilor MCV este imperios necesară şi trebuie asumată. CSM nu a avut până acum un punct de vedere instituţional.

Cei şapte membri CSM, respectiv judecătorul Andrea Annamaria Chiş, procurorul Florin Deac, judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Tatiana Toader, procurorul Nicolae Andrei Solomon, procurorul Cristian Mihai Ban şi judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, transmit, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că au luat act de „conţinutul şi concluziile fără precedent ale Raportului întocmit de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)" şi consideră că acestea corespund întocmai realităţii actuale din justiţia română.

„Progresele incontestabile înregistrate pe parcursul mai multor ani, care ar fi trebuit să conducă la ridicarea Mecanismului, au fost anulate pur şi simplu în mod regretabil de acţiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanţilor puterilor legislativă şi executivă, cât şi, din nefericire, din partea unor persoane de la vârful sistemului judiciar. În mod constant, majoritatea covârşitoare a magistraţilor, prin vocea adunărilor generale, precum şi toate organismele internaţionale au atras atenţia asupra efectelor devastatoare ale unor modificări aduse legislaţiei în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, celelalte două puteri şi un grup restrâns din autoritatea judecătorească au ignorat deliberat aceste avertismente", transmit cei şapte membri CSM.

Aceştia arată că modificările aduse legilor justiţiei au vizat, printre altele, crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), „o instituţie fără corespondent în state cu tradiţie democratică", şi au influenţat negativ procesele transparente şi obiective din evoluţia carierei profesionale a magistraţilor, cum ar fi schimbarea regulilor de promovare în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, concentrând "puterea decizională în mâinile unui grup restrâns de membri ai Consiliului dintre cei favorabili acestor modificări, în detrimentul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – organ colegial cu rang constituţional".

„Comisia Europeană a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, proces care a debutat în anul precedent şi care are consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate. Aici s-a ajuns prin atitudinea caracterizată de aroganţă faţă de instituţiile europene şi corpul magistraţilor, de părtinire şi predispoziţie spre conflicte, de lipsă de dialog şi distorsionări ale realităţii, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului", potrivit sursei citate.

Cei şapte membri CSM fac un apel public ca recomandările cuprinse în Raport, alături de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, să fie acceptate. "Implementarea tuturor acestor recomandări este imperios necesară şi trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale Statului Român, în acord cu atribuţiile lor constituţionale", se mai arată în comunicat.

Până la ora transmiterii ştirii, CSM nu a transmis un punct de vedere instituţional, după publicarea raportului MCV.

Consiliul Superior al Magistraturii este una dintre cele mai criticate instituţii ale sistemului juduciar român în raportul MCV publicat marţi de Comisia Europeană. În document, europenii susţin că membrii CSM nu au explicat niciodată clar de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile au fost diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate şi avertizează că modul de funcţionare a Consiliului a suscitat îngrijorare cu privire la independenţa instituţională şi la autoritatea sa.

„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce priveşte modificările legislative, dar chiar şi cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată şi intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcţionare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independenţa sa instituţională şi la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situaţii în care declaraţii publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secţiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secţia corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziţia preşedintelui instituţiei sau a unui număr restrâns de membri", se arată în raportul MCV pe România, dat publicităţii marţi.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secţiilor şi rolul Plenului. „Constituţia prevede că apărarea independenţei sistemului de justiţie este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secţia pentru judecători a făcut o serie de declaraţii publice în această privinţă care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiţiei şi a fost exacerbată de ordonanţele de urgenţă ale guvernului privind legile justiţiei, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a inspectorului-şef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar", potrivit sursei citate.

Europenii subliniază că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenţei sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situaţiei generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiţiei şi de presiunea exercitată asupra magistraţilor şi a instituţiilor judiciare".

Cei şapte membri CSM au cerut, pe 16 octombrie 2019, revocarea Liei Savonea din funcţia de preşedinte al Consiliului deoarece şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile, a avut acuzaţii tendenţioase la adresa colegilor şi a generat stări conflictuale cu ministrul Justiţiei.