Noile dispoziții care implementează Directiva 2019 ̸ 1023 vor facilita prevenirea unor noi insolvențe în următorii ani. Cele mai importante beneficii aduse de modificările aduse legislației în domeniul insolvenței, explicate de Răzvan Ionescu, counsel Filip & Company

Din 18 iulie 2022, este în vigoare Legea 216 care aduce o serie de schimbări în ceea ce privește insolvența. Răzvan Ionescu, counsel Filip & Company, menționează că noul act normativ se focusează pe procedurile de prevenire a insolvenței, dar aduce unele modificări și capitolului din Legea 85/2014 referitor la procedura insolvenței. În principal, legea vizează implementarea unor proceduri mai flexibile, cu o marjă mai largă de negociere între debitor și creditorii săi.

Domeniul insolvenței a suferit de-a lungul timpului o serie de schimbări legislative menite să vină în sprijinul celor afectați de astfel de proceduri.Cea mai recentă modificare a dus la adoptarea Legii 216/2022.

O analiză a noilor prevederi legale evidențiază faptul că există o serie de schimbări semnificative. Una dintre cele mai importante vizează înlocuirea procedurii mandatului ad-hoc cu o nouă procedură - acordul de restructurare, ce reprezintă o procedură de negociere prealabilă între debitor și creditorii săi, prin care debitorul supune confirmării judecătorului sindic acest acord pre-negociat. „Această procedură vine în special în sprijinul microîntreprinderilor și IMM-urilor, întrucât presupune soluții mai flexibile și costuri mai reduse, confidențialitate totală pe durata procesului, astfel încât să nu afectează relațiile comerciale cu partenerii”, apreciază Răzvan Ionescu.

Avocatul mai include în rândul modificărilor substanțiale și: introducerea ca și criteriu de accesare a procedurii acordului de restructurare a numărului de locuri de muncă care urmează a fi desființate prin aplicarea acestuia; introducerea în procedurile de prevenire a insolvenței a sistemului votului pe categorii de creanțe, cu anumite excepții; dar și modificarea procedurii de reorganizare judiciară, în ceea ce privește durata maximă a perioadei de executare a planului (de la 3 ani la 4 ani pentru persoanele juridice) sau confirmarea planului de către judecătorul sindic în procedura necontencioasă, fără citarea părților, în camera de consiliu, în maximum 10 zile la data înregistrării cererii.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Schimbări importante sunt și: introducerea conceptului de avertizare timpurie, ce reprezintă o alertă electronică din partea organelor fiscale, în cazul în care există obligații restante și le sunt puse la dispoziție gratuit informații cu privire la soluțiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei pagini de internet; și introducerea posibilității de organizare a adunărilor creditorilor și a licitațiilor publice prin mijloace electronice de comunicare la distanță care permite identificarea participanților, înregistrarea ședinței fiind în acest caz obligatorie.

De asemenea, pentru o mai mare celeritate a procedurii s-a decis introducerea obligației apelantului de a comunica părților dovada trimiterii apelului către părțile cu interese contrare, sub sancțiunea amenzii judiciare.

„În aceeași categorie trebuie inclusă și seria de modificări ale Legii societăților nr. 31/1990 printre care regăsim o nouă prevedere conform căreia, administratorii/directorii unei societăți aflate în dificultate trebuie să aibă în vedere interesele creditorilor, ale deținătorilor de titluri de participație și ale altor părți interesate, necesitatea de a lua măsuri rezonabile și adecvate pentru evitarea insolvenței și pentru reducerea la minimum a pierderilor suferite de creditori, de angajați etc. și necesitatea de a evita adoptarea, cu intenție sau din gravă neglijență, a unei conduite care amenință viabilitatea întreprinderii. În esență, noile modificări își propun să asigure niște măsuri mai rapide și mai eficace pentru debitorii aflați într-un stadiu incipient al stării de dificultate financiară, astfel încât să poată evita încetarea activităților comerciale viabile, pentru creditorii care își pot maximiza șansele de a-și recupera creanțele, fără să suporte riscurile procedurii insolvenței, dar și pentru celelalte categorii de persoane afectate, precum angajații, care pot evita pierderea locurilor de muncă. Rămâne de văzut în practică modul în care vor fi acestea implementate și resimțite de către debitori și creditorii acestora”, consideră Răzvan Ionescu.

Noua lege a făcut câteva „reparații” și în ceea ce privește concordatul. Expertul Filip & Company explică faptul că modificările prevăzute în materia concordatului preventiv vizează, în special, durata suspendării procedurii de executare silită, cu scopul desfășurării negocierilor - suspendarea ar urma să fie stabilită pe o perioadă de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii, în anumite condiții, până la 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv.

„Totodată, o altă noutate de bun augur pentru debitori este aceea că noile prevederi conduc la suspendarea automată a executărilor silite la momentul deschiderii procedurii de concordat, indiferent de natura creanței, pentru o durată de 4 luni. În această perioadă nu poate fi solicitată ridicarea provizorie a suspendării. Mai mult, în cazuri temeinice, judecătorul sindic poate dispune prelungirea suspendărilor silite pentru o durată de până la maxim 12 luni. De asemenea, pe durata suspendărilor silite nu se poate dispune deschiderea procedurii insolvenței față de debitor și se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor afectate, până la data omologării planului. Nu în ultimul rând, modificarea instituției concordatului preventiv pare că pune în acord scopul procedurii cu drepturile creditorilor afectați, care acum nu mai sunt puși în situația de a nu putea executa co-debitorii sau garanții”, completează avocatul intervievat de ^BizLawyer.

---

---

Toate modificările legislative care au fost făcute acum vin, de fapt, în acord cu dispozițiile noii Directive în materie (Directiva 2019/1023), acestea fiind gândite pentru a oferi un access mai facil la instrumente companiilor aflate în dificultăți financiare încă din etape timpurii, pentru a preveni astfel ieșirea lor din circuit și destabilizarea mediului economic.

„Într-adevar, noile dispoziții permit o libertate mai mare de negociere – spre exemplu, după comunicarea acordului de restructurare administratorul restructurării asistă debitorul său, la cererea acestuia, poartă negocieri cu creditorii atât individual, cât și prin convocarea acestora în cadrul unei sedințe colective, la aprecierea administratorului restructurării sau la solicitarea creditorilor. De asemenea, faptul că negocierile sunt purtate doar cu titularii creanțelor afectate, astfel cum prevede și Directiva, creează un cadru mai rapid și eficient”, este de părere Răzvan Ionescu.

Totuși, a mai rămas loc de „un reglaj fin”, care ar putea îmbunătăți legislația în materie. Profesionistul Filip & Company subliniază faptul că o interpretare (mai) unitară în practică a dispozițiilor legii insolvenței ar fi de dorit, în contextul în care întâlnim jurisprudență diversă de la circumscripție la circumscripție. „Un prim exemplu la care ne gândim este referitor la garanția pe conturi, problema aflată în dispută fiind aceea dacă după deschiderea procedurii se menține garanția constituită în favoarea creditorilor pe conturile debitorului. Au existat soluții care menționau că atâta timp cât există garanția, ea continuă să fie aplicată și toate lichiditățile ce intră în conturile debitorului asupra cărora este înființată garanția se cuvin acelui creditor. Altfel de interpretări spun ca șansele de redresare ar deveni inexistente dacă s-ar menține garanția”, argumentează avocatul.

Adoptarea noii legi în domeniul insolvenței s-a făcut într-o perioadă în care instabilitatea geopolitică și efectele reziduale ale crizei economice generate de pandemie au ca efect încetinirea creșterii economice. „Într-adevăr, experții au prevăzut un val de insolvențe ulterior pandemiei Covid-19, ca urmare a impactului financiar pe care pandemia l-a avut, în special de domeniile HoReCa, comerț, turism. Ulterior pandemiei, contextul geo-politic a determinat ca piața de capital românească, în calitate de piață emergentă, să fie tot mai afectată, dovadă fiind nivelul actual al inflației și al dobânzilor resimțit de persoanele fizice și juridice. Astfel, tot mai multe companii sunt în risc de a-și închide activitatea ca urmare a contextului economic. Pentru a veni în preîntâmpinarea debitorilor, legiuitorul român a suspendat obligația debitorilor de a depune cererea de insolvență (similar cum există pe perioada stării de alertă), dispoziția nefiind încă publicată în Monitorul Oficial. De asemenea, noile dispoziții care implementează Directiva 2019/1023 sunt salutare, în sensul în care vor facilita prevenirea unor noi insolvențe în următorii ani”, punctează Răzvan Ionescu.

Intră pe platforma Dispute.Resolution.Center ► Cât costă un arbitraj comercial. Taxe, cheltuieli administrative, volum de muncă și onorarii plătite avocaților ► INTERVIU | Media tarifelor orare pentru firmele româneşti se situează între 100 şi 250 de euro/oră. Avocaţii foarte renumiţi în domeniu pot ajunge să perceapă şi o rată de 1.000 euro/oră

 

Filip & Company are o practică dezvoltată în acest domeniu

Filip & Company are un departament dedicat restructurărilor și insolvenței, coordonat de partenerul Ioan Dumitrașcu, alături de Răzvan Ionescu – Counsel. Echipa gestionează cazuri complexe, atât prealabile insolvenței, cât și ulterioare deschiderii insolvenței, cu preponderență prin asistarea creditorilor în protejarea drepturilor lor derivând din legea insolvenței.

De altfel, segmentul de insolvență/restructurare reprezintă o componentă importantă a activității firmei de avocatură.

„Am avut o serie de proiecte interesante și provocatoare gestionate de echipa noastră în ultimii ani, de la contestații la tabelul creditorilor, opoziții la deschiderea procedurii insolvenței sau contestarea hotărârilor adunării creditorilor, formularea unor cereri de ridicare a dreptului de administrare a debitorilor aflați în insolvență, anularea unor acte frauduloase etc. Printre cele mai frumoase proiecte din ultima perioadă s-a enumerat un dosar cu o miză de 6 milioane de euro în care se contestase procesul verbal de adjudecare a unui teren, clientul nostru având interesul ca PV să fie menținut. Printre inovațiile aduse se enumeră faptul că am reușit să suspendăm pe calea ordonanței președințiale obligația de plată a restului de preț până la soluționarea contestației la PV de adjudecare, astfel încât riscurile clientului să fie minimizate. Ulterior, am câștigat definitiv contestația, terenul rămânând în portofoliul clientului nostru”, a precizat Răzvan Ionescu în interviul acordat ^BizLawyer.