Analiştii avertizează că România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3%

România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3% impusă de Comsia Europeană, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Mircea Coşea, după anunţul de miercuri al Ministerului Finanţelor privind execuţia bugetară, unde apare un deficit de 2,6%.

Potrivit lui Coşea, prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o aplice în atingerea ţintei de deficit bugetar este flexibilizarea programului de creştere a pensiilor şi salariilor.

„Ne vom încadra în acest 3% pe acest an cu mare dificultate, însă trebuie să existe nişte măsuri care pot fi luate. Prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o ia este o flexibilizare a programului de creştere a pensiilor şi salariilor, o anumită centralizare. Aceată creştere este în termen prea scurt, cu un procent prea mare, ori asta va creea dificultăţi pentru anii 2020 şi în 2021. Trebuie neapărat să crească pensiile şi salariile, pentru că România are nevoie de o populaţie cu venituri mai mari, dar lucrul acesta se poate face într-un ritm mai lent, acordat cu o creştere a colectărilor la buget şi cu o creştere a nivelului productivităţii muncii”, a apreciat specialistul.

Mircea Cosea s-a referit şi la măsurile anunţate marţi în comisiile parlamentare de Florin Cîţu, propus pentru funcţia de ministru al Finanţelor. „Ceea ce spune domnul Cîţu este, să spun într-un cuvânt mai politicos, o reluare a unei idei existente de trei ani de zile. În 2012, a fost prezentat un studiu la Academia Română pe această temă, şi anume necesitatea pentru România de a renegocia Tratatul de Guvernanţă Fiscală, deoarece un deficit de 3% structural este imposibil de realizat pentru România care are o economie neconsolidată în comparaţie cu cea a ţărilor occidentale din Uniunea Europeană. Noi avem nevoie de dezvoltare, ceilalţi au nevoie de consolidare. Dezvoltarea se face cu un deficit mai mare şi ne trebuie o dezvoltare corectă, adică un deficit care să fie introdus în investiţii pentru obţinerea de beneficii, nu un deficit care să fie introdus în cheltuieli de personal şi guvernamentare. Nevoia de a modifica acest 3% fie temorar, fie o negociere pe termen mediu, este de susţinut”, a explicat economistul.

Totodată, analistul Adrian Benţa a declarat pentru MEDIAFAX că România s-ar putea încadra în ţinta de deficit bugetar dacă anumite cheltuieli ar fi limitate. „Dacă gestionăm bugetul în sensul de a mai limita din cheltuieli sau poate reuşim nişte încasări bugetare mai mari acum, la sfârşitul anului, am putea să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar. Desigur, foarte greu. Pe de altă parte, dacă mergem în contunuare cu prime de vacanţe, cu decontarea unor cheltuieli mari, sunt toate şansele să depăşim ţinta de 3%. Vom mai avea un joc de glezne, adică ori se vor amâna investiţiile, ori se vor amâna plăţile din ultimele luni ca să ne încadrăm în ţinta de deficit”, a susţinut specialistul.

Potrivit acestuia, măsura propusă de Florin Cîţu, ministrul propus pentru Finanţe, aceea de a solicita de la Comisia Europeană o derogare de la ţinta de 3% pentru deficitul bugetar poate fi posibilă, însă problema structurală a unui deficit bugetar este cum se utilizează banii în invesiţii. „Lucrurile sunt mai profunde. Faptul că ceri o derogare de la regulă, poti să îţi dea Comisia Europeană, că au mai dat derogări. Dar problema structurală a unui deficit este ce faci cu acesta. Dacă ai un deficit bugetar pentru că te-ai apucat să realizaezi infrastructură, sau pentru că te-ai apucat să măreşti salarii la profesori şi la medici, astea sunt lucruri bune pe termen mediu şi lung şi da, îţi permiţi acel deficit bugetar. Însă dacă foloseşti deficitul bugetar să dai pensii şi salarii, iar acestea se duc în consum, un consum exagerat al bunurilor din import şi vedem că avem un deficit comercial uriaş, atunci deficitul nu este bun. Prim urmare, nu existenţa unui deficit bugetar este problema, ci cum foloseşti acei bani în investiţii”, a conchis Benta.

Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative anunţate de Ministerul Finanţelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.