
Analiştii avertizează că România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3%
30 Octombrie 2019
MEDIAFAXExecuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative anunţate de Ministerul Finanţelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.
România se va încadra cu dificultate în ţinta de deficit bugetar de 3% impusă de Comsia Europeană, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Mircea Coşea, după anunţul de miercuri al Ministerului Finanţelor privind execuţia bugetară, unde apare un deficit de 2,6%.
Potrivit lui Coşea, prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o aplice în atingerea ţintei de deficit bugetar este flexibilizarea programului de creştere a pensiilor şi salariilor.
„Ne vom încadra în acest 3% pe acest an cu mare dificultate, însă trebuie să existe nişte măsuri care pot fi luate. Prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o ia este o flexibilizare a programului de creştere a pensiilor şi salariilor, o anumită centralizare. Aceată creştere este în termen prea scurt, cu un procent prea mare, ori asta va creea dificultăţi pentru anii 2020 şi în 2021. Trebuie neapărat să crească pensiile şi salariile, pentru că România are nevoie de o populaţie cu venituri mai mari, dar lucrul acesta se poate face într-un ritm mai lent, acordat cu o creştere a colectărilor la buget şi cu o creştere a nivelului productivităţii muncii”, a apreciat specialistul.
Potrivit lui Coşea, prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o aplice în atingerea ţintei de deficit bugetar este flexibilizarea programului de creştere a pensiilor şi salariilor.
„Ne vom încadra în acest 3% pe acest an cu mare dificultate, însă trebuie să existe nişte măsuri care pot fi luate. Prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o ia este o flexibilizare a programului de creştere a pensiilor şi salariilor, o anumită centralizare. Aceată creştere este în termen prea scurt, cu un procent prea mare, ori asta va creea dificultăţi pentru anii 2020 şi în 2021. Trebuie neapărat să crească pensiile şi salariile, pentru că România are nevoie de o populaţie cu venituri mai mari, dar lucrul acesta se poate face într-un ritm mai lent, acordat cu o creştere a colectărilor la buget şi cu o creştere a nivelului productivităţii muncii”, a apreciat specialistul.
Mircea Cosea s-a referit şi la măsurile anunţate marţi în comisiile parlamentare de Florin Cîţu, propus pentru funcţia de ministru al Finanţelor. „Ceea ce spune domnul Cîţu este, să spun într-un cuvânt mai politicos, o reluare a unei idei existente de trei ani de zile. În 2012, a fost prezentat un studiu la Academia Română pe această temă, şi anume necesitatea pentru România de a renegocia Tratatul de Guvernanţă Fiscală, deoarece un deficit de 3% structural este imposibil de realizat pentru România care are o economie neconsolidată în comparaţie cu cea a ţărilor occidentale din Uniunea Europeană. Noi avem nevoie de dezvoltare, ceilalţi au nevoie de consolidare. Dezvoltarea se face cu un deficit mai mare şi ne trebuie o dezvoltare corectă, adică un deficit care să fie introdus în investiţii pentru obţinerea de beneficii, nu un deficit care să fie introdus în cheltuieli de personal şi guvernamentare. Nevoia de a modifica acest 3% fie temorar, fie o negociere pe termen mediu, este de susţinut”, a explicat economistul.
Totodată, analistul Adrian Benţa a declarat pentru MEDIAFAX că România s-ar putea încadra în ţinta de deficit bugetar dacă anumite cheltuieli ar fi limitate. „Dacă gestionăm bugetul în sensul de a mai limita din cheltuieli sau poate reuşim nişte încasări bugetare mai mari acum, la sfârşitul anului, am putea să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar. Desigur, foarte greu. Pe de altă parte, dacă mergem în contunuare cu prime de vacanţe, cu decontarea unor cheltuieli mari, sunt toate şansele să depăşim ţinta de 3%. Vom mai avea un joc de glezne, adică ori se vor amâna investiţiile, ori se vor amâna plăţile din ultimele luni ca să ne încadrăm în ţinta de deficit”, a susţinut specialistul.
Potrivit acestuia, măsura propusă de Florin Cîţu, ministrul propus pentru Finanţe, aceea de a solicita de la Comisia Europeană o derogare de la ţinta de 3% pentru deficitul bugetar poate fi posibilă, însă problema structurală a unui deficit bugetar este cum se utilizează banii în invesiţii. „Lucrurile sunt mai profunde. Faptul că ceri o derogare de la regulă, poti să îţi dea Comisia Europeană, că au mai dat derogări. Dar problema structurală a unui deficit este ce faci cu acesta. Dacă ai un deficit bugetar pentru că te-ai apucat să realizaezi infrastructură, sau pentru că te-ai apucat să măreşti salarii la profesori şi la medici, astea sunt lucruri bune pe termen mediu şi lung şi da, îţi permiţi acel deficit bugetar. Însă dacă foloseşti deficitul bugetar să dai pensii şi salarii, iar acestea se duc în consum, un consum exagerat al bunurilor din import şi vedem că avem un deficit comercial uriaş, atunci deficitul nu este bun. Prim urmare, nu existenţa unui deficit bugetar este problema, ci cum foloseşti acei bani în investiţii”, a conchis Benta.
Execuţia bugetului general consolidat, conform datelor operative anunţate de Ministerul Finanţelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 18323 / 19590 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
Filip & Company a asistat ENGIE Romania în obținerea unui împrumut de 90 milioane de euro de la BERD. Tranzacție coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Camelia Ianțuc (senior associate)
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank la finalizarea vânzării către Vista Bank România a societăților Alpha Leasing România IFN și Alpha Insurance Brokers. Ce avocați au fost implicați în proiect
GNP Guia Naghi și Partenerii obține la Înalta Curte anularea definitivă a unei decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței împotriva unui important furnizor din sectorul alimentar | Dosarul s-a aflat la intersecția unor domenii juridice deosebit de tehnice – dreptul concurenței, dreptul administrativ și dreptul Uniunii Europene
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
RTPR obține, printr-o hotărâre definitivă, reducerea cu 85% a amenzii aplicate de Consiliul Concurenței unei agenții media, după un „roller coaster” juridic de 10 ani. Complexitatea speței, accentuată de necesitatea de a gestiona aspectele de natură tehnică referitoare la calculul veniturilor reale ale unei agenții media, cu excluderea sumelor refacturate clienților acesteia | Echipa asistă clientul și în cadrul procedurilor legale prin care să poată obține compensațiile care i se cuvin în contextul lipsirii acestuia de o sumă importantă de bani pe o perioadă îndelungată
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Grupul Rodbun a accesat un credit sindicalizat de 17,3 mil. €, cu garanţie de stat. NNDKP și Legal Ground, consultanți juridici în această finanțare
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...