Comisia Europeană: România se confruntă cu riscuri crescute - deteriorarea deficitului de cont curent şi creşterea costurilor cu forţa de muncă

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

"Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private", subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

Pe de altă parte, forul european atrage atenţia că România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerării costurilor cu forţa de muncă.

"Deficitul de cont curent s-a adâncit începând din 2014, în principal din cauza creşterii deficitului balanţei comerciale. În pofida unei performanţe bune a exporturilor, creşterea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor. Creşterile repetate ale salariului minim şi ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forţa de muncă. Impactul politicilor salariale asupra competitivităţii costurilor a fost până acum contracarat de o serie de factori: câştigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creşterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii şi deprecierea monedei. Cu toate acestea, continuarea acestor tendinţe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la şocurile externe", subliniază documentul citat.

Potrivit acestuia, deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public şi salariul minim au jucat un rol major în creşterea riscurilor la adresa competitivităţii costurilor. De asemenea, politica fiscală expansionistă a limitat marja de manevră pentru amortizarea şocurilor potenţiale.

"Persistenţa acestor tendinţe poate provoca noi pagube asupra încrederii actorilor economici, poate reduce capacitatea economiei de a se adapta la şocurile care ar putea apărea acasă sau peste hotare şi poate afecta necesităţile în creştere ale economiei de finanţare externă, măsurate prin înrăutăţirea deficitului", se mai precizează în raportul de ţară al CE.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat, în 12 februarie, pentru AGERPRES, că a solicitat Comisiei Europene ca în rapoartele pe care le întocmeşte să cuprindă atât previziunile referitoare la evoluţiile economiilor cât şi rezultatele finale înregistrate de statele europene.

Potrivit acestuia, publicarea atât a previziunilor cât şi a datelor finale este importantă atât pentru costurile împrumuturilor cât şi la elaborarea ratingurilor în condiţiile în care variaţiile sunt foarte mari.