Perspective pozitive pentru anul agricol 2026, cu incertitudini legate de costuri şi finanţare (analiză)

Acesta estimează pentru 2026 o creştere a cheltuielilor de producţie în agricultură între 7% şi 10%, pe fondul scumpirii motorinei şi a îngrăşămintelor.

"Personal, nu anticipez creşteri foarte mari la preţurile outputurilor. (producţii agricole n.r.). În materie de inputuri (seminţe, îngrăşăminte, motorină n.r.), efectul scumpirilor la îngrăşăminte şi motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă şi au beneficiat de costuri mai mici. Probabil că motorina şi îngrăşămintele puse cap la cap se traduc într-o creştere a cheltuielilor de producţie între 7 şi 10%", a subliniat acesta.

În ceea ce priveşte finanţarea în agricultură, costurile vor rămâne ridicate şi în 2026. "Costul creditării va rămâne ridicat. Inflaţia se menţine la un nivel înalt, iar presiunea asupra acesteia persistă, astfel că nu anticipăm scăderi ale costurilor de finanţare", a explicat Dobre.

Dependenţa de importurile de îngrăşăminte rămâne un punct sensibil, însă reluarea activităţii combinatului Azomureş ar putea reduce semnificativ costurile logistice. "România nu are în prezent o capacitate de producţie locală. Dacă se găseşte o soluţie pentru repornirea Azomureş, acest lucru nu poate decât să ajute. Am avea o facilitate de producţie locală (...). Gândiţi-vă câte îngrăşăminte se importă din Orientul Apropiat. În loc să aduci o tonă de îngrăşământ pe vapor din Egipt, practic ai marfa la marginea câmpului", a subliniat şeful companiei de agribusiness.

Deşi conflictul din Iran a generat perturbări pe lanţurile de transport, aprovizionarea cu îngrăşăminte în România nu este afectată în prezent. "Sunt ceva perturbări, dar momentan nu ne afectează. Nu afectează disponibilitatea", a adăugat el.

Reprezentantul Agricover consideră că gestionarea riscurilor devine tot mai importantă pentru fermieri, anul trecut fiind asigurate aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi, în special de către fermele mari.

"Fermierii se asigură, dar probabil nu la nivelul optim, la care ar trebui să se asigure. Ei fac o balanţă între costul asigurării şi ce se întâmplă. În general, fermele mari îşi caută acoperiri pentru riscuri, iar subvenţia pentru primele de asigurare ajută", a explicat Liviu Dobre.

În acest context, este necesară implementarea unui sistem funcţional de reducere a riscurilor din agricultură, fie printr-un fond de risc, fie printr-o asigurare minimă obligatorie, pe modelul PAID.

"Una dintre soluţii este fondul de risc, inspirat din modelul francez. A doua opţiune este o asigurare minimă obligatorie, similară PAID, care să acopere riscurile catastrofice. În prezent, statul plăteşte sume foarte mari pentru despăgubiri. Probabil că o parte din aceste sume ar putea fi direcţionate către un sistem de asigurare obligatoriu, astfel încât sumele plătite de statul român să scadă per total, iar riscul să fie preluat de asigurători", a arătat acesta.

Potrivit sursei citate, alegerea soluţiei depinde însă de fermieri. "Ambele variante pot funcţiona, nu există o preferinţă. Important este să existe ceva care să funcţioneze", a punctat Dobre.

Referitor la anul agricol 2025, specialistul afirmă că a fost unul peste medie, cu producţii record de peste 30 de milioane de tone de cereale, însă fermierii au operat într-un context dificil, marcat de scăderea marjelor şi creşterea costurilor, ceea ce a pus presiune asupra veniturilor.

"2025 a fost un an în care am funcţionat într-un context dificil de piaţă. Producţiile obţinute de fermierii români au fost foarte bune, peste 30 de milioane de tone, deci un an peste medie. În acelaşi timp, preţurile cerealelor şi oleaginoaselor au fost stabile, dar relativ scăzute pentru fermieri", a explicat expertul agricol.

Un fenomen important observat anul trecut a fost legat de schimbarea structurii culturilor, cu o orientare mai puternică spre culturile de toamnă. "Am văzut o migrare de la o structură 50-50 între culturi de toamnă şi de primăvară la una în care culturile de toamnă reprezintă aproape 70% din suprafaţă", a adăugat el, subliniind că acestea sunt considerate mai sigure în contextul schimbărilor climatice.

Deşi producţiile bune au oferit fermierilor români "o gură de oxigen", aceştia rămân vulnerabili financiar şi în 2026. "Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenţi la cheltuielile pe care le fac, încercând să-şi planifice mai bine financiar business-ul", a mai spus Liviu Dobre.

Pe piaţa inputurilor, tendinţa majoră în 2025 a fost de orientare către produse generice. "Se observă o creştere a utilizării produselor generice, care au avantajul unui cost mai bun la hectar. Piaţa produselor de protecţie a plantelor a crescut cu 5-6% ca valoare, însă acest lucru reflectă volume mai mari, deoarece produsele sunt mai ieftine. Fermierii aplică tehnologie în continuare, doar că se uită care este raportul optim între ce pun în pământ şi ce ce obţin", a explicat acesta.

Pe de altă parte, pe piaţa îngrăşămintelor au existat dereglări generate de reglementările europene privind certificatele de carbon, ceea ce a dus la scumpiri în ultimele luni ale anului şi, uneori, la indisponibilitate de produs.

De asemenea, evoluţiile recente au adus presiuni suplimentare, în contextul conflictului din Iran, iar lucrurile "au derapat" având în vedere că motorina, carburanţii, au înregistrat creşteri de preţ. "Preţul motorinei a înregistrat o creştere de aproximativ 40% faţă de anul trecut, iar la îngrăşăminte vedem scumpiri de până la 40% la uree. Există scumpiri şi la celelalte categorii de îngrăşăminte. Probabil că, în medie, vorbim de o creştere cu 25% a costului îngrăşămintelor disponibile pentru fermieri", a adăugat Dobre.

În opinia sa, măsurile anunţate de autorităţi privind sprijinul pentru motorină utilizata pentru lucrări agricole la preţ redus, fără accize şi TVA, vor fi benefice pentru sectorul agricol.

Grupul Agricover a încheiat anul 2025 cu rezultate solide şi o poziţie financiară consolidată, într-un context agricol marcat de presiuni asupra lichidităţii şi volatilitatea preţurilor. Compania a raportat un profit net de 103,9 milioane lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, iar portofoliul de credite a depăşit 3,72 miliarde lei, în urcare cu 17% faţă de decembrie 2024.

"Activitatea de finanţare a continuat să fie principalul motor de creştere al grupului, într-un context în care creditarea bancară a rămas prudentă. Portofoliul de credite a depăşit 3,72 miliarde lei, susţinut de cererea ridicată pentru capital de lucru şi de nevoia fermierilor de a-şi stabiliza operaţiunile într-un mediu volatil", potrivit datelor furnizate de companie.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 13%, ajungând la 262 milioane de lei. Evoluţia a fost susţinută de o abordare prudentă a riscului, inclusiv de creşterea nivelului de colateralizare al finanţărilor, ajustând politica de garanţii. Această măsură a contribuit la consolidarea calităţii portofoliului, fără a încetini ritmul de creştere, susţinând o dezvoltare echilibrată şi sustenabilă. Compania a înregistrat o rată a creditelor neperformante (NPL) de 4,72%, menţinând acest indicator la un nivel stabil în ciuda unei uşoare creşteri şi a contextului de piaţă volatil.

Segmentul Agribusiness a înregistrat o evoluţie solidă a veniturilor din vânzarea de inputuri agricole (seminţe certificate, produse de protecţie a culturilor, produse de nutriţie a culturilor şi combustibili), care au urcat la 1,53 miliarde lei în 2025, în creştere cu 13% faţă de 2024, pe fondul extinderii portofoliului de clienţi, a volumelor, dar şi a creşterii preţurilor. În ciuda contextului marcat de presiuni asupra costurilor, eficienţa comercială a readus segmentul Agribusiness în zona de profitabilitate stabilă, cu un rezultat operaţional de 17,5 milioane lei (faţă de 4,1 milioane în 2024). EBITDA a crescut cu 60%, ajungând la 33,5 milioane lei.

Pe termen mediu, grupul îşi continuă strategia de dezvoltare a unui ecosistem integrat, care combină finanţarea, distribuţia de inputuri şi soluţiile digitale, cu obiectivul de a creşte accesibilitatea produselor şi serviciilor necesare fermierilor.

Cu o experienţă de peste 25 de ani în domeniu, grupul Agricover reprezintă un reper în domeniul agricol din România şi deserveşte peste 10.000 de fermieri la nivel naţional.