Burduja: România are oportunitatea de a dezvolta producţia de biocombustibili avansaţi şi să devină un lider regional în decarbonizarea domeniului transporturilor

România are oportunitatea de a dezvolta producţia de biocombustibili avansaţi şi astfel să devină un lider regional în decarbonizarea domeniului transporturilor, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, transmis luni AGERPRES, instituţia dezvoltă, pentru prima dată în România, un nou instrument de finanţare, dedicat investiţiilor în producţia de biocombustibili avansaţi.

"România are oportunitatea de a dezvolta producţia de biocombustibili avansaţi şi astfel să devină un lider regional în decarbonizarea domeniului transporturilor. Aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din lume este reprezentat de sectorul transport, fie că vorbim de transport rutier, aerian sau maritim", a precizat Burduja, în comunicatul citat.

În data de 4 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 500 de milioane de euro, pentru sprijinirea investiţiilor în producţia de biocombustibili avansaţi în România.

Pentru susţinerea acestei măsuri de investiţii, Ministerul Energiei va solicita finanţarea din resursele Fondului pentru modernizare, în cadrul reuniunii Comitetului de Investiţii din primăvara anului viitor. În acest sens, la nivelul ministerului este deja pregătită documentaţia de solicitare a sprijinului financiar, care, într-o primă etapă, va fi de 100 de milioane de euro, ulterior urmând să fie solicitat, etapizat, restul sumei.

"Trebuie să dezvoltăm instrumentele prin care punem în practică atingerea ţintelor comune, asumate la nivel european. Trăim într-o lume dinamică, în permanentă mişcare, dar această libertate şi eficienţă vin cu un cost. Aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din lume este reprezentat de sectorul transport, fie că vorbim de transport rutier, aerian sau maritim. Şi pentru că este un domeniu puternic dependent de combustibilii fosili, introducerea biocombustibililor avansaţi va creşte ponderea surselor regenerabile de energie din componenţa carburanţilor şi, inevitabil, va avea un impact pozitiv asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. România are potenţialul şi capacitatea de dezvoltare a domeniului, iar noi, la Ministerul Energiei, vom sprijini acest tip de investiţii. Foarte importantă a fost, în acest sens, consultarea pe care am avut-o în prealabil, feedback-ul primit de la operatorii economici interesaţi fiind armonizat şi integrat în această nouă schemă de ajutor de stat pe care o vom lansa", a subliniat ministrul Energiei.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi pentru producţia de biocombustibili avansaţi, precum bioetanolul şi uleiul vegetal hidrotratat (HVO), respectiv a combustibilului de aviaţie sustenabil (SAF), astfel încât aceste tipuri de bicombustibili să asigure cel puţin 5% din consumul final de energie în sectorul transporturilor până în 2030.

Bugetul total estimat al schemei de ajutor de stat este de aproximativ 500 de milioane de euro, primul apel ce va fi lansat urmând să aibă un buget de 100 de milioane de euro. Valoarea ajutorului de stat va fi de maximum 45% din costurile totale ale investiţiilor, dar nu mai mult de 45 milioane de euro /instalaţie de bioetanol şi 91,25 milioane de euro /instalaţie de SAF/HVO.

Capacitatea estimată de producţie a instalaţiei de biocombustibili avansaţi (tone/an) este de minimum 50.000 de tone de bioetanol şi 20.000, respectiv 90.000 de tone pe instalaţie combinată SAF şi HVO.

Solicitanţii eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat sunt entităţile de drept public sau privat (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari, inclusiv întreprinderile nou-înfiinţate), legal înregistrate în scopuri fiscale în România, la momentul depunerii Cererii de finanţare.

Potrivit sursei citate, pentru acordarea ajutoarelor de stat în producţia de biocombustibili avansaţi, aceştia trebuie să respecte criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia.

Ministerul Energiei îşi propune să atingă, prin această schemă de ajutor de stat, următoarele obiective: instalarea unor capacităţi de producţie biocombustibili avansaţi care să contribuie la asigurarea necesarului la nivel naţional din producţie proprie şi la reducerea importurilor; înlocuirea combustibililor produşi din culturi alimentare, de primă generaţie, cu biocombustibilii produşi din reziduuri/deşeuri, de generaţia a doua, care aduc nu impactează sectorul agricol şi aduc reduceri importante ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

De asemenea, se doreşte atingerea unei decarbonări eficiente, în linie cu obiectivele Pactului ecologic european ca strategie de creştere sustenabilă a UE, combaterea schimbărilor climatice, în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris şi cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, prin sprijinirea unei tranziţii juste din punct de vedere social către o economie verde şi susţinerea investiţiilor cu emisii scăzute de carbon în sectorul transporturilor; reducerea amprentei de carbon prin amestecarea cu combustibilii fosili a biocombustibililor avansaţi în sectorul transportului rutier, iar pentru sectorul aviaţiei a biocombustibililor produşi din materii prime enumerate atât în partea A, cât şi în partea B la lit. a) din Anexa IX a Directivei (UE) 2018/2001.

Nu în ultimul rând, schema de ajutor de stat contribuie la atingerea ţintelor asumate prin PNIESC 2021-2030 privind energia şi clima pentru 2030 şi o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În paralel cu atingerea acestor ţinte se urmăreşte şi crearea de noi capacităţi de producţie a combustibililor prietenoşi cu mediul înconjurător, cu amprentă redusă sau nulă de carbon.

Pentru decarbonizarea sectorului transporturilor se vor implementa cele mai bune tehnologii disponibile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi transformarea substanţială a proceselor tehnologice, inclusiv prin luarea în considerare a unor soluţii pentru captarea şi stocarea carbonului şi creşterea eficienţei energetice în transporturi.