Codîrlaşu (CFA România), despre măsurile de sprijin: Problema este sustenabilitatea din perspectiva deficitului bugetar

 

"Au fost anunţate măsuri atât ieri, cât şi anterior, care presupun bani daţi către firme sau populaţie. Problema este sustenabilitatea din perspectiva deficitului bugetar. Asemenea măsuri trebuie finanţate şi cred că finanţarea acestor măsuri va pune probleme Guvernului. Vedem deja ratele de dobândă la care se împrumută Guvernul, de peste 8% pe an la lei. Este un dezechilibru bugetar", a precizat Adrian Codîrlaşu, pentru AGERPRES.

 

El a subliniat că, în 2024, România trebuie sa ajungă la un deficit bugetar sub 3% "pentru că suntem în procedura de deficit excesiv iniţiat de Uniunea Europeană".

 

"Anul acesta poate din nou o să avem deficit bugetar în jur de 7%, însă acest lucru înseamnă că avem doi ani în care să ducem deficitul bugetar sub 3%. Un foarte mare loc de îmbunătăţire este pe cheltuielile bugetare şi, aici, trebuie încercată reducerea cheltuielilor. A dat semnal Guvernul că se uită şi la cheltuieli, însă aici cred că este mult loc de a reduce cheltuielile publice. De exemplu, aparatul public supradimensionat, raportat la numărul de persoane aflate pe piaţa muncii. Aparatul bugetar din România este acum unul dintre cele mai stufoase din Uniunea Europeană. Aici e loc de îmbunătăţire. O acţiune care ar putea duce la această eficientizare ar fi informatizarea administraţiei publice care ar aduce atât pentru cetăţean o experienţă mai bună în relaţia cu autorităţile, cât şi costuri mai reduse de întreţinere a administraţiei publice în România", a mai spus Codîrlaşu.

 

În ceea ce priveşte amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România a precizat că această măsura ar putea influenţa negativ eficacitatea politicii monetare a băncii centrale.

 

"Dacă ne uităm la datele macro, şomajul a scăzut: mai puţini oameni au dificultăţi în a putea susţine cheltuielile pe care trebuie să le realizeze. De asemenea, salariul net a crescut. Datele disponibile sunt până la martie, dar salariile nete au crescut peste inflaţie. Puterea de cumpărare la nivel de economie s-a menţinut, ceea ce înseamnă capacitatea de a plăti şi a susţine creşterile de preţuri, inclusiv creşterile de rate de dobândă cauzate de creşterile de preţuri. Din perspectiva macro, nu cred ca îşi are rostul. De asemenea, practic, se vor amâna nişte dobânzi. După cum vedem, dobânzile sunt încă în creştere", a explicat Adrian Codîrlaşu.

 

El a menţionat că banca centrală a pornit ciclul de majorări de dobândă, "dar încă nu s-a terminat".

 

"Dobânzile vor mai creşte. Practic cine îşi mai amână (ratele la bănci, n.r.) va suporta toată această creştere de dobândă şi va veni la plată creditul când pe piaţă va fi o dobândă mai mare. Cine amână îşi va creşte cheltuielile cu dobânda. Această măsură ar putea afecta negativ eficacitatea politicii monetare a băncii centrale. De ce? Creditul este un canal, chiar canalul principal, de transmisie a politicii monetare şi tocmai acesta este stopat. Prin urmare, banca centrală ar putea ridica mai mult decât a planificat rata de dobândă pentru a avea un impact pe reducerea inflaţiei şi a anticipaţiilor inflaţioniste. Practic, prin amânarea rambursării creditelor, s-ar susţine consumul, iar consumul ar întreţine inflaţia. De aici, poate, nevoia băncii centrale de a interveni şi mai mult cu ridicarea de rată de dobândă", a arătat analistul citat.

 

În ceea ce priveşte suspendarea angajărilor la stat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România consideră că va începe să producă efecte, dar nu imediat.

 

În opinia sa, este o măsură bună, însă "s-au făcut extrem de multe angajări în trecut şi, cum aparatul e supradimensionat, această măsură va avea un impact pe termen mediu şi lung".

 

"În ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, (măsura, n.r.) mi se pare esenţială. Până în 2027, dacă punem bugetul alocat de către Uniunea Europeană ţărilor membre, precum şi PNRR-ul, România ar putea atrage în fiecare an echivalentul a 2% din PIB care ar susţine investiţiile, ar susţine creşterea economică, ar susţine stabilitatea leului. Acest lucru mi se pare esenţial, să atragem bani care ne sunt alocaţi din fonduri europene. Ar susţine substanţial economia dacă am atrage acei bani de la Uniunea Europeană", a mai spus Codîrlaşu.

 

Coaliţia de guvernare a decis, luni, lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice "Sprijin pentru România", în valoare de 1,1 miliarde euro. Este vorba de: amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă; acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariaţi din sistemul public; acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

 

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie.

 

Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile, asistenţa socială; suspendarea angajărilor la stat; creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei; accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR.