Ministrul Energiei: Subliniem importanţa investiţiilor în renovarea energetică a clădirilor

 

"Subliniem importanţa investiţiilor în renovarea energetică a clădirilor, acestea reprezentând o necesitate din punct de vedere climatic şi o prioritate clară în materie de investiţii pentru o redresare ecologică şi echitabilă. La nivel naţional, consumul final de energie în sectorul de construcţii reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidenţiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale şi publice", a menţionat Virgil Popescu, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a ministerului.

 

Ministrul român al Energiei a participat joi la reuniunea informală a Consiliului Energiei.

 

Ministrul a subliniat totodată că sectorul rezidenţial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, şcoli, spitale, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală.

 

"Prin mecanismul de redresare şi rezilienţă, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi abordate renovările clădirilor publice şi private, de nivel moderat pentru care reducerea minimă a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 va fi de 30%, precum şi renovările aprofundate pentru care reducerea minimă a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 va fi de 60%, fapt ce va accelera ritmul de atingere a obiectivelor de eficienţă energetică stabilite în documentele strategice europene şi naţionale prin dublarea ratei anuale de renovare, raportat la ritmul actual, cu atingerea unui potenţial maxim al beneficiilor extinse la nivelul mediului construit şi al societăţii", a subliniat Virgil Popescu.

 

Potrivit acestuia, conform strategiei naţionale de renovare pe termen lung, până în 2030, o sumă de aproximativ 13 miliarde de euro va fi investită în renovarea clădirilor publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale, pentru a îndeplini angajamentele europene privind rata de renovare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră. "Aceasta este o provocare majoră, deoarece aceasta implică nu numai surse de finanţare, ci şi forţă de muncă pentru sectorul construcţiilor", a adăugat Virgil Popescu.

 

În ceea ce priveşte integrarea sistemelor energetice, ministrul Energiei a menţionat că este necesar să se evalueze potenţialul comunităţilor energetice în reducerea sărăciei energetice, inclusiv oportunităţile şi barierele pentru participarea gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere social şi a celor sărace din punct de vedere energetic în comunităţile energetice.

 

"Considerăm că schemele de finanţare inovatoare sunt necesare pentru a depăşi barierele în calea investiţiilor, deoarece proiectele de energie regenerabilă necesită, de obicei, costuri mari de capital şi una dintre principalele provocări pentru comunităţile energetice este modalitatea asigurării mijloacelor financiare în avans", a mai spus ministrul Energiei.

 

În cadrul evenimentului, miniştrii Energiei au făcut schimb de opinii cu privire la dezvoltarea comunităţilor de energie regenerabilă, precum şi autoconsumul de energie electrică regenerabilă, stabilind conceptele de autoconsumatori de energie regenerabilă, fie individual, fie în comun, având în vedere prevederile Directivei (EU) 2018/2001 privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

 

"În legătură cu valul de renovări ale clădirilor în Europa, discuţiile s-au axat pe prioritizarea acţiunilor în trei domenii, şi anume: renovarea clădirilor publice şi a infrastructurii sociale; abordarea necesităţilor energetice de bază şi a clădirilor cu cele mai slabe performanţe şi decarbonizarea clădirilor pe durata întregului ciclu de viaţă", se mai precizează în comunicat.