ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Execuția bugetară pe primele 2 luni din 2026: Deficit de 0,7% din PIB, jumătate față de anul precedent și infuzie de lichiditate de 7,22 miliarde lei în economie prin restituirile de TVA

26 Martie 2026   |   BizLawyer

Execuția bugetară pe primele 2 luni din 2026: Deficit de 0,7% din PIB, jumătate față de anul precedent și infuzie de lichiditate de 7,22 miliarde lei în economie prin restituirile de TVA

 
 

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB.  

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei în primele două luni ale anului 2026, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,20 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere TVA și impozit pe salarii și venit.

Încasările nete din TVA au înregistrat 23,75 miliarde lei, în creștere cu 20,6% comparativ cu anul trecut. Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute din TVA, de 20,3% an/an, pe fondul creșterii performanței de colectare. Concomitent, s-a înregistrat o majorare a restituirilor de TVA la 7,22 miliarde lei în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 6,08 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, asigurând o infuzie de lichiditate și mai mulți bani în economie pentru susținerea investițiilor private.

Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, înregistrând o creștere de 22,3% față de anul trecut. Aceasta a fost determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de +57,6%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025. Totodată, o evoluție pozitivă a fost consemnată în cazul încasărilor din impozitul pe salarii, de +8,7%, influențate de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcții, agricol, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6,0% comparativ cu anul trecut. Dinamica reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în ianuarie-februarie 2025.

Veniturile din accize au însumat 6,90 miliarde lei, cu o contracție de 0,9% (an/an), cauzată de încasările mai reduse din accizele pentru produsele din tutun, în timp ce încasările din accizele pe produsele energetice au crescut cu 13,8%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde lei, înregistrând o creștere de 87,8% comparativ cu anul trecut.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale, în sumă de 117,96 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 1,6% comparativ cu primele două luni din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 6,3% la 5,8%.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 43,18 miliarde lei în creștere cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele doua luni ale anului 2026, au fost în sumă de 6,97 milioane lei.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 miliarde lei, aproximativ la același nivel ca anul trecut, atât ca valoare absolută, cât și ca procent în PIB.

Cheltuieli de personal au însumat 27,13 mld lei, în scădere cu 0,98 mld lei față de față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,3% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 14,43 mld lei, în scădere cu 2,1% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024. 

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 11,20 miliarde lei, din care 76,82% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,49 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, din care 16,85 milioane lei fiind transferați pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici.

Alte cheltuieli  au fost de 1,68 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Plățile aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile au fost de 9,72 miliarde  lei, incluzând cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul de Modernizare și PNRR.


 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 1 / 21366
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
BACIU PARTNERS obține o dublă clasare în Tier 1 în Legal 500 EMEA 2026
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Teis și Asociații intră în topul clasamentului Legal 500 EMEA 2026 de la prima participare cu practica de achiziții publice și leading partner
ANALIZĂ DETALIATĂ - România în Chambers Europe 2026: lideri, campioni de nișă și firmele cel mai bine cotate ale pieței | NNDKP domină prezența în Band 1, Filip & Company și RTPR își consolidează statutul în practicile esențiale ale avocaturii de business. Piața reflectă o competiție tot mai intensă între liderii tradiționali și firmele specializate care câștigă teren în ariile de nișă
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Filip & Company anunță promovările anuale: Rebecca Marina devine partener, opt counsels și șase senior associates fac un pas înainte în carieră | Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: ”O recunoaștere a performanței individuale deosebite a colegilor noștri, dar și o dovadă că echipa susține creșterea noilor generații de lideri”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...