ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

UE ajunge la un acord asupra legii privind consolidarea libertăţii presei şi protejarea jurnaliştilor (articol European Newsroom)

27 Decembrie 2023   |   Agerpres

UE a încheiat un acord cu privire la o nouă legislaţie privind libertatea presei, care vizează creşterea transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea companiilor media şi publicitatea instituţională, o mai bună protecţie a jurnaliştilor şi a surselor acestora şi consolidarea independenţei presei publice.

 
 
Uniunea Europeană doreşte să protejeze mai bine jurnaliştii şi companiile media de influenţele politice şi a ajuns la un acord asupra aşa-numitului Act european privind libertatea presei. Deşi garanţiile oferite de lege au fost în mare parte bine primite, aceasta nu este lipsită de defecte, iar problemele persistă în tot peisajul mediatic european, relatează European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.
 
UE a încheiat un acord cu privire la o nouă legislaţie privind libertatea presei, care vizează creşterea transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea companiilor media şi publicitatea instituţională, o mai bună protecţie a jurnaliştilor şi a surselor acestora şi consolidarea independenţei presei publice.
 
UE consideră că această situaţie a devenit o problemă majoră în ultimii ani, în special în ţări precum Ungaria şi Polonia, unde statul exercită o influenţă directă asupra mass-media. Prin noua legislaţie, UE doreşte să remedieze acest lucru.
 
"Acordul la care s-a ajuns (...) este o dovadă a angajamentului nostru de a promova o presă liberă şi pluralistă. Pentru prima dată, vor exista garanţii în legislaţia europeană", a declarat eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE), raportoare pentru textul legislativ.
 
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă pentru valori şi transparenţă, a declarat că UE "nu reglementează presa, ci spaţiul mediatic".
 
Cu toate acestea, editorii germani de ziare şi reviste şi-au menţinut poziţia critică. Asociaţia federală a editorilor de presă digitală şi a editorilor de ziare (BDZV) şi Asociaţia Presei Libere (MVFP) au declarat că "într-un moment în care presa se confruntă cu provocări economice, de reglementare şi concurenţiale, UE strânge un corset care nu rezolvă niciuna dintre probleme şi, dimpotrivă, pune în pericol libertatea presei".
 
 
Utilizarea programelor spion în centrul dezbaterii
 
Principalul obstacol care a făcut ca negocierile să se prelungească până în ultimele săptămâni ale preşedinţiei spaniole a Consiliului UE a fost includerea unei clauze care ar fi permis interdicţia de spionare a jurnaliştilor sau a surselor acestora din motive de "securitate naţională", un articol respins de Parlamentul European.
 
Conform acordului, statele membre ale UE trebuie să asigure în viitor o protecţie eficientă a jurnaliştilor. În special, trebuie să se prevină spionajul asupra jurnaliştilor. Cu toate acestea, pot exista excepţii.
 
Mai multe state membre au insistat anterior să permită excepţii de la interdicţia de spionaj în numele securităţii naţionale, ceea ce a provocat o mare îngrijorare în rândul asociaţiilor profesionale şi al altor susţinători ai libertăţii presei. În cele din urmă, textul de compromis nu a mai inclus o referire la securitatea naţională, a declarat eurodeputata română Ramona Strugariu (Renew).
 
După un "lobby" intens din partea asociaţiilor de presă şi o luptă care ameninţa să deraieze negocierile, legea nu include această excepţie, dar o lasă în enumerare şi face o trimitere generală la "respectarea responsabilităţii statelor membre", au declarat surse apropiate negocierilor. Parlamentul European consideră că este o victorie.
 
Verheyen a declarat că orice supraveghere, cum ar fi utilizarea de programe spion pe dispozitivele jurnaliştilor, ar fi posibilă doar în cazul unor infracţiuni grave şi dacă ar exista o decizie a instanţei. "Nu doar pentru tot ceea ce ei pot numi securitate naţională", a spus ea.
 
 
Peisajul mediatic european în continuă criză
 
Legea privind libertatea presei conţine, de asemenea, o serie de garanţii menite să protejeze independenţa mass-media publice, cum ar fi obligaţia de a stabili în prealabil, prin lege, criteriile de numire şi de demitere a cadrelor de conducere, durata mandatelor acestora şi finanţarea necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.
 
În Slovenia, de exemplu, un proiect de lege privind reforma mass-media, aşteptat de mult timp, se află în prezent în consultare publică. O noutate importantă este transparenţa proprietăţii, ceea ce ar trebui să ducă la un pluralism mai puternic al mass-media. Într-un interviu acordat postului TV Slovenia, ministrul culturii Asta Vrecko a subliniat că proiectul de lege urmează atât Legea europeană privind libertatea presei, cât şi Legea privind inteligenţa artificială, care vor sta la baza reglementării mass-media în viitor.
 
În pofida garanţiilor convenite, peisajul mediatic din alte câteva ţări ale UE a cunoscut recent transformări semnificative.
 
Noul guvern pro-UE al Poloniei a lansat miercuri o reformă a mass-media publice şi a demis conducerea acestora, în timp ce parlamentarii de dreapta au organizat o grevă pentru a protesta faţă de aceste schimbări, iar emisiunile publice au fost întrerupte. Remanierea are loc la o săptămână după alegerea premierului Donald Tusk şi după opt ani de guvernare a partidului de dreapta Lege şi Justiţie (PiS). Mass-media publice sub conducerea PiS au fost acuzate în mod regulat că prezintă informaţii tendenţioase, transmit propagandă guvernamentală şi lansează atacuri verbale împotriva opoziţiei.
 
Compania elveţiană de media Ringier - care deţine în România cotidianul Libertatea şi publicaţia Gazeta Sporturilor (GSP) - şi-a anunţat la începutul acestei luni intenţia de a reduce numărul de locuri de muncă la Libertatea, invocând trecerea tot mai frecventă la presa online. Jurnaliştii de la cotidienele în cauză susţin că au fost presaţi de conducere să trimită orice articol despre companiile de pariuri online - care sunt puternice în Balcani şi reprezintă o sursă importantă de venituri din publicitate - să fie verificate înainte de publicare.
 
Comentând legea UE privind libertatea presei, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a Parlamentului României, Ştefan Muşoiu, a reamintit că, în România, libertatea de exprimare şi presa liberă au apărut odată cu Revoluţia din 1989, în urma unor sacrificii supreme care au permis poporului să beneficieze de perspective tot mai promiţătoare în cadrul UE şi NATO.
 
 
Control mai strict asupra platformelor online
 
Un alt punct crucial din legislaţie este chestiunea moderării conţinutului jurnalistic de către platformele online. De asemenea, ar trebui să existe reguli mai clare pentru relaţia dintre companiile media şi marile platforme online, cum ar fi Facebook, care aparţine grupului Meta, sau Google.
 
Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de încălcare a dreptului comunitar împotriva platformei de socializare X şi a proprietarului acesteia, Elon Musk - o investigaţie fără precedent, prima în temeiul noii Legi privind serviciile digitale (DSA). Vor fi investigate toate practicile ilegale pentru care magnatul ar putea fi responsabil, inclusiv design-ul înşelător şi lacunele grave în materie de transparenţă. În octombrie, Comisia a avertizat X că în Europa nu există loc pentru conţinut ilegal şi dezinformare pe reţelele de socializare.
 
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiei Reporteri fără frontiere la Bruxelles în luna octombrie, premierul bulgar Nikolai Denkov a declarat că printre principalele probleme ale Bulgariei se numără dezinformarea, şi nu lipsa libertăţii de exprimare, întrucât în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese semnificative în această privinţă. "În afară de schimbările din legislaţia bulgară, legislaţia europeană ne poate ajuta foarte mult în această privinţă", a adăugat Denkov.
 
Serviciile UE vor continua acum să adune probe, să desfăşoare interviuri şi să efectueze inspecţii înainte de a decide dacă îi vor solicita X măsuri corective suplimentare sau dacă vor găsi o soluţie de compromis. Nu există un termen limită fix pentru investigaţia DSA.
 
Nu în ultimul rând, legea convenită privind libertatea presei prevede, de asemenea, înfiinţarea unui nou Consiliu European pentru mass-media, format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare din cele 27 de state membre ale UE, pentru a oferi un cadru mai strict pentru fuziunile din acest sector. Acest organism ar urma să fie responsabil de emiterea unui aviz neobligatoriu cu privire la aceste operaţiuni din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului.
 
Proiectul de act european privind libertatea presei va deveni lege după ce va fi adoptat în mod oficial de Parlamentul European şi de statele membre. Ţările UE pot introduce reglementări naţionale mai stricte sau mai detaliate decât cele prevăzute în lege.
 
N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, ANSA, Belga, BTA, dpa, EFE, STA participante în proiectul enr. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 2233 / 18107
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Avocații KPMG Legal – Toncescu și Asociații, în tranzacția prin care Grupul Lambert Dodard Chancereul intră în România prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni la Calibra M&D Impex din Hunedoara | Dragoș Iamandoiu, Partener coordonator al practicii de M&A, René Schöb și Elena Surdeanu (KPMG) au coordonat echipele implicate în proiect
Schoenherr a asistat Otokar la semnarea contractului de 1 miliard USD pentru livrarea de vehicule tactice blindate către armata română. Iustin Armașu (partener) a coordonat echipa implicată în proiect
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv, cu experiență relevantă în profesie între 5-8 ani | Litigii
CMS, desemnată de Mergermarket drept firma anului în domeniul fuziunilor și achizițiilor în Europa Centrală și de Est
Insolvență ̸ Restructurare | În spatele scenei, alături de echipa NNDKP, într-o discuție cu trei dintre coordonatorii acestui segment de practică ce a generat venituri de cca. 11 % din total, anul trecut. Debt-recovery rămâne în continuare o parte importantă din activitatea echipei. Focusul tinde să migreze spre procedurile de pre-insolvență, iar componenta de turnaround și restructurare crește în mod constant. Numărul procedurilor de insolvență va crește cu 10-12% în următorii doi ani, estimează avocații
Insolvență ̸ Restructurare | Bulboacă & Asociații reprezintă atât debitori aflați în insolvență sau pre-insolvență, în mandate ce implică atragere de fresh money, parteneri equity noi, negocieri cu creditori existenți pentru reașezarea creditelor și a garanțiilor actuale, cât și investitori și finanțatori dispuși să investească în companii aflate în astfel de proceduri. Cătălin Petrea, Deputy Managing Partner: “Ne implicăm total în proiecte în care credem că există o șansă reală de restructurare. Preferăm să nu folosim elemente inovative, ci strategii testate, care să reechilibreze raportul de încredere dintre participanții la proceduri”
Băiculescu și Asociații obține o soluție de clasare într-un dosar complex de evaziune fiscală, spălare de bani și grup infracțional organizat. Vasile Băiculescu (Managing Partner): ”Rezultatul reflectă nu doar respectarea principiilor fundamentale ale dreptului, ci și angajamentul nostru de a proteja interesele clienților într-un mod ferm și etic”
Filip & Company a asistat Qemetica în obținerea aprobării Consiliului Concurenței pentru achiziția diviziei de siliciu precipitat a PPG
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv | Litigii
Frații Micula obțin în SUA încă un verdict în defavoarea României, care ar trebui să plătească penalitați de 14 mil. USD, după ce un judecător american a aprobat sancțiuni de pană la 100.000 USD ̸ săptămână, considerând că reclamanții nu au primit întreaga sumă din hotărârea ICSID pronunțată în 2013 | Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat luna trecută decizia de a interzice României să plătească sumele din sentința arbitrală, invocând încălcări ale normelor privind ajutoarele de stat
Cum văd coordonatorii departamentelor juridice din companiile mari industriile în care activează și provocările anului 2025 | Alexandru Dinuță, Legal and Administrative Manager la Amromco Energy: ”În următoarea perioadă ne așteptăm la majorări de taxe și impozite, dar și la liberalizarea prețului energiei. O creștere a prețurilor la energie în Europa nu poate aduce decât un val imediat de scumpiri resimțit local”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...